Salariile a peste 400.000 de bugetari ar putea fi înghețate în contextul scumpirii carburanților

Aproape jumătate din petrolul importat de România provine din Kazahstan, iar livrările sunt blocate de peste o săptămână din cauza atacurilor din Marea Neagră. O astfel de situație nu se reflectă doar în costul unui plin la pompă, ci generează efecte în lanț în întreaga economie. Scumpirea motorinei duce la creșterea costurilor de transport, care, la rândul lor, se traduc în prețuri mai mari la raft pentru majoritatea bunurilor, inclusiv pentru produsele ambalate în plastic.

În paralel cu această criză a carburanților, o nouă lege a salarizării ar putea bloca veniturile pentru peste 400.000 de angajați din sectorul bugetar. Măsura ar viza profesori, medici, magistrați și funcționari publici ale căror salarii actuale depășesc deja nivelurile prevăzute în noua grilă de salarizare. Pentru aceste gospodării, combinația dintre venituri fixe și prețuri în creștere înseamnă o erodare rapidă a puterii de cumpărare.

Guvernul justifică această măsură prin impactul bugetar pe care l-ar avea aplicarea integrală a noii legi, estimat la aproximativ 8 miliarde de lei. Executivul invocă necesitatea de a menține deficitul sub control, în condițiile în care acesta s-a înjumătățit față de anul trecut ca urmare a unor măsuri precum majorarea TVA, eliminarea unor facilități fiscale și limitarea cheltuielilor publice.

Tabloul economic este completat de o realitate contrastantă. În timp ce statul implementează măsuri de austeritate, numărul persoanelor cu averi foarte mari din România a crescut accelerat. În prezent, există 749 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari, numărul lor fiind aproape dublu față de acum cinci ani, consemnând o creștere de 93%. Estimările indică faptul că, până în 2031, numărul multimilionarilor ar putea crește cu încă 50%, depășind pragul de 1.100.

Costurile suplimentare generate de energie și transport se transmit cel mai rapid către populația cu venituri fixe și către firmele care depind de logistică, arată o analiză Jurnalul Național. Astfel, economia românească prezintă două tendințe divergente: pe de o parte, un efort de echilibrare bugetară prin taxe mai mari și cheltuieli limitate, iar pe de altă parte, o creștere rapidă a averilor foarte mari. Pentru sute de mii de familii, inclusiv din zona de vest a țării, o criză externă precum blocajul petrolului se traduce direct în dificultăți financiare pe plan intern.