România a încasat 12,97 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă programul se încheie cu un număr semnificativ de proiecte majore de infrastructură nefinalizate. Investițiile în spitale, căi ferate și autostrăzi care au depășit termenul limită vor continua cu finanțări alternative, ceea ce implică întârzieri pentru beneficiarii finali și o presiune suplimentară pe bugetul de stat.
Sectorul sănătății este unul dintre cele mai afectate de revizuirea planului. Bugetul alocat inițial, de peste două miliarde de euro, a fost redus la puțin peste un miliard de euro. Din cele 19 spitale asumate, doar 8 au fost finalizate. Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că fondurile nu au fost pierdute, ci redirecționate. „La sănătate am început cu un buget din PNRR de peste două miliarde de euro și, prin reduceri succesive, am ajuns la puțin peste un miliard de euro, ceea ce înseamnă că banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumați”, a declarat Bolojan.
Acesta a subliniat că principalele cauze ale întârzierilor sunt deciziile strategice luate tardiv, procedurile anevoioase de licitație și autorizare, dar și o administrare neprofesionistă a proiectelor. „Asta înseamnă niște ani de întârziere, niște ani în care pacienți din toată țara, medici, profesioniști din sănătate nu au condiții la fel de bune (…). Și sunt niște ani pe care i-am pierdut practic”, a adăugat Ilie Bolojan, insistând pe necesitatea parteneriatelor cu autoritățile locale.
Și în domeniul transporturilor, proiecte de anvergură vor fi transferate pe alte programe de finanțare. Lucrările de modernizare a căilor ferate Cluj-Oradea și Timișoara-Lugoj vor continua prin Programul Operațional Transport. Stadiul fizic al lucrărilor pe unele loturi este sub țintele asumate pentru august 2026. De exemplu, lotul Aghireș-Poieni (parte din Cluj-Oradea) a atins 74%, în timp ce tronsonul Timișoara-Lugoj a ajuns la 81%. Cel mai întârziat este lotul Poieni-Aleșd, a cărui finalizare este estimată cel mai devreme în 2029.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a afirmat că ținta financiară a fost atinsă pe toate cele cinci loturi feroviare finanțate prin PNRR. Potrivit acestuia, există fonduri prevăzute în Programul Transport pentru finalizarea lucrărilor. Financiarul „Noi am lăsat un spațiu pe partea de Program Transport pentru aceste finalizări de proiecte rămase după închiderea PNRR”, a precizat Cosma. În contrast, lucrările de tip „Quick Wins”, menite să elimine restricțiile de viteză de pe calea ferată, au un grad de realizare de peste 90%.
Pe Autostrada Moldovei A7, tronsonul Adjud-Bacău Sud se va deschide pe 31 august, însă sectorul Bacău-Pașcani, de aproximativ 77 de kilometri, va fi finanțat în continuare de la bugetul de stat. Situația este complicată și de faptul că, la jumătatea lunii august 2026, circa 4.500 de proiecte gestionate de autorități locale nu fuseseră încă recepționate.
Gradul de absorbție a fost influențat negativ și de reforme nerealizate la termen, precum legea salarizării, guvernanța companiilor de stat, pensiile speciale și închiderea unor capacități energetice pe cărbune. Eșecul reformei salarizării a costat deja România o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR. Pentru mediul de afaceri și cetățeni, bilanțul de după 31 august 2026 înseamnă o infrastructură modernizată livrată cu întârziere și o presiune fiscală mai mare pentru anii următori.
