Blocul Național Sindical (BNS) a înaintat propunerea de majorare a salariului minim brut pe economie la 5.000 de lei, începând cu data de 1 ianuarie 2027. Revendicarea ar aduce o creștere de 675 de lei față de nivelul actual, de 4.325 de lei, ceea ce reprezintă un avans de 15,6%. Pentru angajatori, în special pentru companiile cu o structură salarială concentrată la baza grilei, impactul imediat s-ar traduce printr-o creștere a costurilor cu forța de muncă.
Argumentul principal al sindicatelor este necesitatea recuperării puterii de cumpărare, erodată semnificativ de inflație în ultimii doi ani. Conform calculelor BNS, angajații plătiți cu salariul minim au pierdut lunar aproximativ 227 de lei din puterea de cumpărare în cursul anului 2025. La această sumă s-a adăugat o pierdere estimată la 111 lei pe lună în primul semestru din 2026. În total, sindicatele indică o diminuare a veniturilor reale cu circa 338 de lei lunar, pe care majorarea propusă ar urma să o compenseze.
Demersul are loc într-un context economic marcat de prețuri ridicate. În luna iulie 2026, rata anuală a inflației în România a fost de 8,2%, o valoare considerabil mai mare față de media Uniunii Europene, de 3,0%. Ultima ajustare a salariului minim a avut loc la 1 iulie 2026, când pragul a fost urcat cu 275 de lei, adică o creștere de 6,8%, însă aplicarea acestei majorări a fost întârziată cu șase luni față de calendarul stabilit inițial. Propunerea pentru 2027 ar însemna, astfel, o nouă ajustare a costurilor pentru angajatori într-un interval scurt, conform Financiarul.
BNS susține că mecanismul actual de stabilire a salariului minim este deficitar, deoarece se bazează pe prognoze de inflație care s-au dovedit a fi nerealiste. Pentru anul 2025, calculele au fost făcute pe baza unei prognoze de 4,4%, în timp ce inflația efectivă a ajuns la 7,3%. Un scenariu similar s-a înregistrat și în 2026, când prognoza de pornire a fost de 5,8%, ulterior actualizată la 7,9%. Această diferență între estimări și realitatea economică face ca, deși salariul crește nominal, valoarea sa reală să scadă.
O creștere accelerată a salariului minim ar avea efecte multiple. Pe de o parte, ar majora baza de taxare, aducând venituri suplimentare la bugetul de stat din contribuții și impozite. Pe de altă parte, există riscul ca majorarea costurilor salariale să fie transferată de companii în prețurile finale ale produselor și serviciilor, generând noi presiuni inflaționiste. Acest risc este mai pronunțat în sectoarele economice unde forța de muncă are o pondere mare în costul total.
Revendicarea sindicală este aliniată cu directiva europeană privind salariile minime adecvate în statele membre. Directiva solicită actualizarea periodică a acestora pe baza unor criterii clare, precum puterea de cumpărare a banilor, costul vieții și nivelul productivității muncii la nivel național.
