Managerii din sectoarele cheie ale economiei românești se așteaptă la o toamnă marcată de creșteri de prețuri, fără însă ca acest avans să fie susținut de o accelerare a activității economice sau a angajărilor. O anchetă de conjunctură realizată de Institutul Național de Statistică (INS) pentru perioada august-octombrie 2026 arată că cele mai mari scumpiri sunt anticipate în construcții și comerțul cu amănuntul.
În sectorul construcțiilor, așteptările privind prețurile ating cel mai înalt nivel, cu un sold conjunctural de +41% pentru lucrările estimate până în octombrie. Această creștere abruptă a costurilor nu este însă însoțită de o expansiune a pieței. Managerii din domeniu prevăd o stagnare a volumului activității, cu un avans de doar +4%, în timp ce numărul de salariați ar urma să crească cu numai +2%. Pentru dezvoltatorii imobiliari și antreprenorii generali, acest decalaj între dinamica prețurilor și cea a volumelor de lucrări reduce semnificativ marjele de profit și spațiul de negociere.
O situație similară se conturează și în comerțul cu amănuntul. Aici, soldul conjunctural pentru prețuri este de +40%, rezultat din faptul că 43% dintre manageri se așteaptă la scumpiri și doar 3% la ieftiniri. În contrast, cifra de afaceri este estimată să crească cu un modest +5% în următoarele trei luni, iar numărul de angajați cu +6%. Pentru consumatori, acest lucru se traduce direct prin prețuri mai mari la raft, într-un sector unde vânzările nu dau semne de accelerare.
Tendința se menține și în industria prelucrătoare. Conform datelor Financiarul, managerii anticipează o majorare a prețurilor produselor industriale, cu un sold conjunctural de +21%. În același timp, se estimează o ușoară scădere a volumului producției, de -1%, și o reducere a numărului de angajați cu -5%. Pentru companiile care folosesc materii prime industriale, semnalul este clar: costuri de achiziție mai mari, într-un sector care nu indică o extindere a operațiunilor. Producătorii, la rândul lor, nu pot absorbi majorările de costuri printr-un volum mai mare de producție.
Nici sectorul serviciilor nu face excepție de la acest model economic. Managerii din acest domeniu prognozează o tendință de creștere a prețurilor de vânzare, cu un sold conjunctural de +17% pentru perioada analizată. Cifra de afaceri este văzută ca fiind practic stabilă (+1%), în timp ce numărul salariaților ar putea scădea cu 2%.
Aceste prognoze vin într-un context macroeconomic tensionat. Inflația anuală înregistrată în România în iulie 2026 a fost de 8,2%, semnificativ peste media Uniunii Europene de 3,0%. Totodată, rata șomajului din iunie 2026 era de 6,3%, puțin peste media europeană de 6,0%. Tabloul agregat indică o economie în care presiunea inflaționistă persistă, iar creșterile de prețuri depășesc ritmul de dezvoltare a activității economice, punând presiune atât pe profitabilitatea companiilor, cât și pe bugetele consumatorilor.
