Managerii din România anticipează scumpiri în construcții și comerț, dar activitatea economică stagnează

În sectorul construcțiilor, așteptările privind prețurile ating cel mai înalt nivel, cu un sold conjunctural de +41% pentru lucrările estimate până în octombrie. Această creștere abruptă a costurilor nu este însă însoțită de o expansiune a pieței. Managerii din domeniu prevăd o stagnare a volumului activității, cu un avans de doar +4%, în timp ce numărul de salariați ar urma să crească cu numai +2%. Pentru dezvoltatorii imobiliari și antreprenorii generali, acest decalaj între dinamica prețurilor și cea a volumelor de lucrări reduce semnificativ marjele de profit și spațiul de negociere.

O situație similară se conturează și în comerțul cu amănuntul. Aici, soldul conjunctural pentru prețuri este de +40%, rezultat din faptul că 43% dintre manageri se așteaptă la scumpiri și doar 3% la ieftiniri. În contrast, cifra de afaceri este estimată să crească cu un modest +5% în următoarele trei luni, iar numărul de angajați cu +6%. Pentru consumatori, acest lucru se traduce direct prin prețuri mai mari la raft, într-un sector unde vânzările nu dau semne de accelerare.

Tendința se menține și în industria prelucrătoare. Conform datelor Financiarul, managerii anticipează o majorare a prețurilor produselor industriale, cu un sold conjunctural de +21%. În același timp, se estimează o ușoară scădere a volumului producției, de -1%, și o reducere a numărului de angajați cu -5%. Pentru companiile care folosesc materii prime industriale, semnalul este clar: costuri de achiziție mai mari, într-un sector care nu indică o extindere a operațiunilor. Producătorii, la rândul lor, nu pot absorbi majorările de costuri printr-un volum mai mare de producție.

Nici sectorul serviciilor nu face excepție de la acest model economic. Managerii din acest domeniu prognozează o tendință de creștere a prețurilor de vânzare, cu un sold conjunctural de +17% pentru perioada analizată. Cifra de afaceri este văzută ca fiind practic stabilă (+1%), în timp ce numărul salariaților ar putea scădea cu 2%.

Aceste prognoze vin într-un context macroeconomic tensionat. Inflația anuală înregistrată în România în iulie 2026 a fost de 8,2%, semnificativ peste media Uniunii Europene de 3,0%. Totodată, rata șomajului din iunie 2026 era de 6,3%, puțin peste media europeană de 6,0%. Tabloul agregat indică o economie în care presiunea inflaționistă persistă, iar creșterile de prețuri depășesc ritmul de dezvoltare a activității economice, punând presiune atât pe profitabilitatea companiilor, cât și pe bugetele consumatorilor.