Datoria publică a României a depășit pragul legal de 60% din Produsul Intern Brut (PIB), atingând valoarea de 60,1% la finalul primului trimestru al anului 2026. Consecința imediată este activarea automată a unor prevederi din Legea responsabilității fiscal-bugetare, care interzic Guvernului să aprobe majorări ale cheltuielilor totale cu personalul și cu asistența socială, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Această constrângere legală are un impact direct asupra oricăror inițiative viitoare, inclusiv asupra noii legi a salarizării. Practic, cât timp datoria se menține peste acest nivel, orice proiect care implică cheltuieli permanente noi, cum ar fi creșteri salariale în sectorul bugetar sau ajutoare sociale suplimentare, trebuie să se încadreze în plafoanele deja stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, fără posibilitatea de a extinde bugetul alocat.
Ministrul interimar al Finanțelor a subliniat claritatea acestei limite. „Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială. Orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite”, a declarat Alexandru Nazare.
Deși execuția bugetară din prima jumătate a anului 2026 indică o îmbunătățire, cu un deficit cash care a coborât la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la circa 70 de miliarde în aceeași perioadă din 2025, și cu o reducere a deficitului primar de aproape 74%, restricțiile legale rămân în vigoare. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale s-au menținut sub control. Potrivit datelor Financiarul, România se află în paralel și în procedura de deficit excesiv deschisă de Uniunea Europeană în 2020, ceea ce impune limite suplimentare pentru creșterea cheltuielilor.
Estimările Ministerului Finanțelor arată că datoria publică va continua să crească în următorii ani. Proiecțiile indică un nivel de 61,8% din PIB în 2026, urmat de 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028. Traiectoria descendentă este condiționată de menținerea unui parcurs strict de reducere a deficitului bugetar, ceea ce face ca spațiul fiscal pentru noi angajamente să fie extrem de limitat.
Alexandru Nazare a avertizat și asupra riscurilor externe pe care le-ar implica o eventuală ignorare a acestor reguli. „În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a precizat ministrul. Acesta a adăugat că o derogare „poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”.
