Un român rămâne activ pe piața muncii, în medie, 32,7 ani, cea mai scurtă durată a vieții profesionale din Uniunea Europeană. Cifra plasează România la un decalaj de 4,8 ani față de media europeană, care a ajuns la 37,5 ani în 2025, și la 11,3 ani în urma statului fruntaș, Țările de Jos, unde media este de 44 de ani.
Indicatorul european măsoară anii în care o persoană de peste 15 ani este activă pe piața muncii, fie ca angajat, fie ca șomer aflat în căutarea unui loc de muncă. Nu este vorba despre numărul de ore lucrate săptămânal, ci despre perioada totală în care un cetățean este conectat la activitatea economică. Diferențele dintre statele membre sunt generate de factori precum participarea redusă la piața muncii, intrarea târzie a tinerilor în câmpul muncii, retragerea anticipată din activitate sau numărul mare de persoane inactive.
La vârful clasamentului se situează Țările de Jos (44 de ani), urmate de Suedia și Danemarca, în total șapte state membre depășind pragul de 40 de ani. O analiză a Băncii Transilvania, publicată de Ziarul Financiar, arată că România rămâne la coada clasamentului, la peste un deceniu de liderul european, conform Jurnalul Național. Această situație are implicații directe asupra bugetului public.
O viață profesională mai scurtă înseamnă mai puțini ani de contribuții la sistemul public de pensii și la încasările din taxe, într-un context demografic deja nefavorabil și cu un deficit de forță de muncă resimțit la nivel național, inclusiv în vestul țării. Pe termen lung, acest decalaj se traduce printr-o creștere economică mai lentă și o sustenabilitate mai fragilă a sistemului de pensii, presiunea fiind transferată asupra bugetului de stat.
„Diferenţa României faţă de media europeană arată o provocare structurală a pieţei muncii din ţara noastră. Atunci când milioane de persoane rămân în afara activităţii economice pentru perioade lungi, costul este suportat de întreaga economie, prin creştere economică mai redusă şi o presiune mai mare asupra sistemului de pensii”, a declarat Ioan Nistor, Macroeconomist Șef la Banca Transilvania.
Expertul a adăugat că, într-un context economic marcat de provocări demografice și deficit de personal, stimularea participării pe piața muncii reprezintă o oportunitate majoră pentru România în anii următori.
