IT-ul conduce topul salariilor din România cu o medie de 8.000 de lei net în 2026

Cele mai mari salarii, dar și cele mai mari așteptări

Totuși, în IT se înregistrează și cea mai mare discrepanță între venitul real și cel dorit de angajați, care se ridică la 11.993 de lei. Diferența de aproape 4.000 de lei reprezintă un decalaj de 50%, cel mai mare din economie.

Această tensiune între salariul oferit și cel așteptat nu este specifică doar domeniului tehnologic. La nivelul întregii economii, ecartul mediu este de 30%. Decalaje considerabile se observă și în sectorul Asigurărilor (42%) și în domenii precum Auto, Juridic sau Bancar (40%). Pentru managementul companiilor, această diferență complică bugetarea pentru anul 2027, deoarece presiunea pentru majorări salariale necesare retenției și recrutării ar putea depăși dinamica actuală a veniturilor, afectând direct costurile operaționale.

Topul și coada clasamentului salarial

Clasamentul salariilor nete pentru primul semestru din 2026 este condus detașat de IT (8.000 de lei), urmat de Petrol și Gaze (7.000 de lei), Cercetare-Dezvoltare (6.800 de lei) și Construcții/Instalații (6.500 de lei). Sub acest prag, cu salarii medii de aproximativ 6.000 de lei net, se situează Ingineria, Telecomunicațiile, Auditul/Consultanța și sectorul Naval/Aeronautic.

La polul opus se află domeniile cu cele mai mici venituri medii nete: Au pair/babysitting/curățenie (3.300 de lei), Saloanele de înfrumusețare (4.000 de lei), Retail (4.300 de lei), Call-center/BPO (4.400 de lei) și Industria alimentară (4.500 de lei). În aceste sectoare se concentrează, paradoxal, cele mai mari volume de angajări.

Piața muncii rămâne astfel polarizată: cererea masivă de personal vizează segmentele cu salarii sub media națională, în timp ce presiunea cea mai mare pe venituri apare în domeniile de vârf. Potrivit datelor analizate de Financiarul, angajatorii din sectoarele-cheie se confruntă cu un ciclu în care recrutarea, retenția și presiunea pe pachetele salariale se alimentează reciproc.

Factori de presiune suplimentară

Presiunea asupra veniturilor este amplificată de două fenomene economice. Aproximativ 20% din munca prestată în România este nedeclarată, ceea ce poate distorsiona statisticile oficiale și poate acționa ca o supapă informală pentru ajustarea câștigurilor. Simultan, România a înregistrat recent cel mai abrupt declin al economisirii gospodăriilor din Uniunea Europeană.

Acest fapt face ca diferența dintre salariul încasat și cel dorit să devină un indicator mai important pentru planificarea costurilor companiilor decât simpla evoluție procentuală a salariului net. Pentru firmele care fac angajări în IT, Construcții sau alte domenii cu deficit de personal calificat, simpla aliniere la media pieței s-ar putea să nu mai fie suficientă pentru a păstra angajații. În schimb, pentru companiile cu volume mari de recrutare din Retail, Servicii, Industria alimentară sau Call-center, provocarea principală nu este nivelul salarial, ci gestionarea rulajului mare de personal și acoperirea rapidă a posturilor vacante.