O eventuală relaxare fiscală în 2027 ar expune companiile, băncile și statul român la un regim de risc mult mai ridicat, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar duce la retrogradarea ratingului suveran în categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții), cu efecte directe asupra costurilor de finanțare și a capacității statului de a-și rostogoli datoria publică.
Avertismentul a fost formulat în introducerea raportului de analiză a convergenței „România, Zona Euro Monitor”. „O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanțează și ar trimite automat România în «junk»”, a precizat Dăianu. Acesta a respins și ideea că veniturile din privatizări ar putea compensa o astfel de măsură. „Să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raționament eronat; operează efectul de semnal menționat și chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme. Totodată, pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare”, a adăugat președintele Consiliului Fiscal.
Analiza survine în plin proces de corecție fiscal-bugetară, programat pentru perioada 2025-2026, după ce deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2024. Pentru anul 2026, prognozele indică un deficit de circa 6% din PIB și un deficit de cont curent de aproximativ 7% din PIB. În acest cadru, baza de venituri a statului rămâne fragilă. Potrivit datelor din raportul citat de Financiarul, veniturile fiscale ale României, incluzând contribuțiile sociale, se situează la 27-28% din PIB, considerabil sub media Uniunii Europene de 40%.
Oprirea ajustării bugetare după 2026 ar avea consecințe severe pe termen lung. Scenariile arată că datoria publică ar putea depăși 80% din PIB până în 2034, în timp ce necesarul brut de finanțare ar crește de la 15% din PIB în 2026 la circa 20% din PIB în 2034. Această evoluție ar însemna o competiție mai mare a statului pentru resurse financiare în piață și, implicit, scumpirea creditării pentru economia privată. Agențiile Fitch și Moody’s au menținut recent ratingul suveran al României tocmai în baza angajamentului de reducere a deficitului bugetar, semnalând însă riscuri legate de criza politică.
Presiunea asupra bugetului este amplificată și de alte angajamente, precum aplicarea legii salarizării unitare, cu un cost estimat la 12 miliarde de lei. Pentru a susține corecția bugetară fără a sacrifica investițiile, raportul subliniază importanța absorbției fondurilor europene, de la PNRR și fondurile de coeziune până la programul SAFE. Aceste surse externe pot atenua nevoia de finanțare prin datorie.
Daniel Dăianu a atras atenția și asupra vulnerabilităților din sectorul energetic, care pot alimenta inflația și cheltuielile statului. „În România, din cauze unei inadecvate organizări a pieței energiei și a lipsei dispozitivelor de stocare, suntem în situația aiuritoare în care se vinde frecvent energie ieftină dimineața și se cumpără scump seara”, a explicat el. Acesta a concluzionat că „nicio altă economie din UE se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent atât de mari ca România”.
În final, președintele Consiliului Fiscal a punctat cauzele de fond ale situației actuale: „La noi s-au practicat politici populiste iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecție fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice și sociale majore. Avem și slăbiciuni instituționale, corupție extinsă, extragerea de foloase necuvenite din bugetul public și avutul obștesc, o problemă mare de încredere a cetățenilor în stat.”
