La evaluarea psihologică pentru poliție, Timiș are 53,5% candidați respinși, față de 5,8% în Caraș-Severin

Rezultatele au fost afișate de inspectoratele județene luni, 12 octombrie 2026. Evaluarea privește sesiunea septembrie-decembrie 2026 pentru Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina și Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca, iar testele au fost aceleași în întreaga țară, potrivit Libertatea.ro.

În cazul Timișului, contează și cine intră în calcul. Dacă sunt luați în considerare numai candidații testați efectiv în această sesiune, fără cei care aveau deja un aviz valabil din vară, proporția celor declarați inapți ajunge la 63%. Sunt aproape două persoane respinse din trei evaluate acum.

Contestațiile se depun la inspectoratul județean

Candidații care contestă rezultatul au la dispoziție următoarea procedură:

• Termenul este de trei zile lucrătoare de la afișarea rezultatelor, până joi, 15 octombrie 2026.
• Contestația se depune la Serviciul Resurse Umane al inspectoratului județean.
• Soluționarea revine Centrului de Psihosociologie al MAI, iar rezultatul contestației este definitiv.

Timiș depășește de peste două ori media națională

Comparația realizată de Libertatea.ro cuprinde rezultatele publicate de 17 inspectorate de poliție, pentru 3.800 dintre cei aproape 8.000 de candidați înscriși la cele două școli. Instructorul sportiv Andrei Crucolea semnalase pe Facebook, înaintea contestațiilor, diferența dintre cele două județe vecine.

Potrivit Libertatea.ro, nici Poliția Română, nici MAI nu au o situație comparativă a rezultatelor evaluării psihologice pe județe. Rezultatele sunt afișate pe site-ul fiecărui inspectorat județean de poliție.

La nivel național, platforma devinopolitist.ro indică 7.882 de candidați, dintre care 24,3% au fost declarați inapți și 75,7% apți, potrivit datelor preluate de Libertatea.ro. Proporția respingerilor din Timiș este de peste două ori mai mare decât media națională, iar cea din Caraș-Severin este de peste patru ori mai mică.

În celelalte județe și în București, analiza Libertatea.ro arată următoarele procente de candidați declarați inapți:

• Constanța: 13,8%.
• Dolj: 17,6%.
• Arad: 18,2%.
• Vaslui: 20,1%.
• Mehedinți: 22,1%.
• Teleorman: 22,7%.
• Olt: 27,3%.
• Cluj: 29%.
• Iași: 33,8%.
• Prahova: 37,2%.
• București: 43,3%.

După Timiș, cele mai mari proporții din această analiză sunt în București, Prahova și Iași. Libertatea.ro a solicitat Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) și MAI un punct de vedere asupra diferențelor dintre județe; cele două instituții nu au putut oferi o explicație.

Sindicatele privesc diferit exigența evaluării

Cristian Danciu, vicepreședinte al Sindicatului Polițiștilor Diamantul, filiala Timiș, a vorbit pentru Libertatea.ro despre istoricul acestor diferențe:

„De-a lungul anilor, de mai multe ori s-a constatat că la anumite inspectorate de poliție procentul celor care au fost respinși a fost mai mare față de alte inspectorate de poliție. Nu pot să vă spun exact de ce se întâmplă acest lucru, întrucât psihologii din cadrul Ministerului de Interne, din câte cunosc eu, fac anumite statistici de acest gen, și ei ar putea să dea un răspuns mai clar de ce există discrepanțe atât de mari între inspectoratele de poliție”, a declarat Cristian Danciu.

El consideră importantă selecția psihologică deoarece, atunci când un polițist are un derapaj comportamental sau apare un incident în timpul școlarizării, este pusă din nou în discuție promovarea acestei probe.

Danciu apreciază folosirea unor grile mai dificile decât cele aplicate în urmă cu 15-20 de ani și le recomandă candidaților respinși să depună contestație.

Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol, a pus în discuție, într-o declarație pentru Libertatea.ro, felul în care sunt interpretate rezultatele:

„Vorbim despre aceeași baterie de teste la care sunt supuși candidații care vor să desfășoare activitatea de poliție prin intermediul școlarizării în instituțiile de învățământ ale MAI. Însă este clar că, cu privire la interpretarea acestora, diferențele sunt semnificative și clar demonstrează subiectivismul cu privire la aceste rezultate”, a afirmat Cosmin Andreica.

În opinia sa, diferențe de cinci sau șase ori între județe nu demonstrează o pregătire psihologică mai bună a unor candidați, ci influența factorului uman în evaluare. Andreica spune că îi este greu să explice exact distribuția respingerilor, dar o consideră un indiciu de arbitrar și susține că bateria de teste este folosită de zeci de ani.

Despre schimbarea pe care o propune, liderul sindical a explicat: „Soluția este să adaptăm instrumente și mecanisme psihologice pe care le vedem deja în alte țări, în care testele sunt orientate către acele abilități psihologice necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, în funcție de specialitate”.

El nu se așteaptă însă la o asemenea reformă în viitorul apropiat, invocând lipsa de personal. Andreica anticipează inclusiv subiecte foarte ușoare la proba scrisă, pentru ca mai mulți candidați să obțină nota de trecere și locurile să fie ocupate. Aceasta este estimarea sindicalistului, nu o caracteristică anunțată a examenului.

Ca precedent, el amintește că în 2021 concurența la instituțiile de învățământ ale MAI a ajuns la 0,8 candidați pe un loc după evaluarea psihologică, proba fizică și proba scrisă, adică mai puțin de un candidat pentru fiecare loc.

Un psiholog contestă explicația bazată pe subiectivism

Florin Nicola, profesor și psiholog, fondatorul platformei succeslaexamen.ro, care oferă inclusiv pregătire pentru această probă, a răspuns pentru Libertatea.ro argumentului privind influența examinatorului:

„Metodologia nu permite asta. Sau, dacă se întâmplă lucrul acesta, sunt doar chestiuni punctuale și marginale. Bateriile de testare sunt baterii etalonate, aceleași pentru toate județele. Iar bateriile de teste etalonate sunt testări obiective, care nu depind de voința sau de indulgența unui examinator”, a spus Florin Nicola.

Testele etalonate sunt raportate la repere comune de evaluare. Nicola consideră că metodologia unitară ar face de așteptat rezultate relativ constante între județe și propune căutarea explicațiilor în condițiile economice și sociale locale.

Despre legătura pe care o invocă între promovabilitate, salarii și șomaj, psihologul a precizat: „Dacă facem o analiză statistică a rezultatelor și facem niște corelații cu anumiți indicatori socioeconomici, cum ar fi salariul mediu net pe județul respectiv sau rata șomajului, vom vedea niște corelații extrem de puternice. Este o corelație pozitivă, adică ele cresc împreună, promovabilitatea și rata șomajului. Este o corelație foarte puternică, e undeva în jur de 0,89, unde 1 este corelația perfectă”.

Corelația descrie o legătură statistică între indicatori. Explicația lui Nicola pentru alegerea carierei în poliție este următoarea: „Candidații își doresc mai mult, pe de o parte, iar pe de altă parte, rata șomajului fiind mai mare, sunt și candidați de mai bună calitate. Pe de altă parte, în zona de salarii nete, este o corelație negativă. Asta înseamnă că, cu cât salariul net este mai mic, cu atât promovabilitatea este mai mare. Pentru că în MAI sunt salarii peste media locală și atunci sunt persoane de bună calitate din punct de vedere psihologic care merg mai degrabă în zona aceasta de instituții de forță ale statului, tocmai pentru siguranța mai bună a locului de muncă, dar și pentru niște câștiguri mai mari decât cele disponibile la nivel local”, a detaliat el.

Psihologul a fost întrebat și despre Caraș-Severin și Mehedinți, județe cu profil economic asemănător, dar cu rezultate diferite la evaluare: „Este firesc să nu fie unitare, dar e vorba și de alți factori, nu doar de aceștia. Aceștia sunt factorii principali dacă facem un studiu statistic la nivel național. Dar, pe de altă parte, sunt aspecte locale, spre exemplu modul în care se face pregătirea”, a răspuns Nicola.

El avertizează și asupra pregătirii făcute de persoane fără calificare în domeniu, inclusiv profesori de sport. Potrivit psihologului, indicațiile despre alegerea anumitor răspunsuri, oferite online sau la nivel local de persoane fără pregătirea necesară, pot distorsiona răspunsurile candidatului în sala de examen.