Drumul Marmurei intră în șantier cu 16,5 kilometri din legătura montană dintre Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara

Investiția are o valoare de 88 de milioane de euro, dintre care aproape 48 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile prin Programul Regional Vest, potrivit Antena 3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest derulează proiectul împreună cu cele trei consilii județene.

Traseul pornește din Coșava și are o ramificație spre Hunedoara

Legătura rutieră va traversa masivul dinspre Timiș către Caraș-Severin, cu acces și spre județul Hunedoara. Parcursul prevăzut cuprinde:

• În Timiș, plecarea este din Coșava, aproape de drumul național DN 68A, dintre Deva și Lugoj, și de Autostrada A1. Șoseaua urcă prin Tomești și Luncanii de Jos către izvoarele Begăi.
• În Caraș-Severin, traseul coboară spre Ruschița, pe lângă una dintre cele mai mari cariere de marmură din România, de la care provine numele proiectului. Continuă prin Rusca Montană până la Voislova, la intersecția cu DN 68.
• Spre Hunedoara, o ramificație de aproximativ 6,2 kilometri urmează drumul județean DJ 684A, prin Gura Bordului, și face legătura cu DJ 687D, către Valea Cernei, Lacul Cinciș și municipiul Hunedoara.

Transluncani a devenit atracție turistică după deschiderea din 2019

Un exemplu de acces montan care a atras vizitatori există deja în Timiș. Transluncani, inaugurat în 2019, are aproximativ 5-6 kilometri și urcă din Luncanii de Jos către pajiștile de la poalele vârfului Padeș. Cu o altitudine de 1.382 de metri, acesta este cel mai înalt punct al masivului.

Construit inițial pentru ca localnicii să ajungă la sălașe, drumul a devenit și o destinație turistică. Pe platoul montan au apărut zone de agrement, iar numărul vizitatorilor a crescut de la an la an.

Modernizarea unor drumuri forestiere și montane a ușurat accesul către așezările izolate și peisajele din Poiana Ruscă. În Ținutul Pădurenilor, turiștii vin și pentru satele tradiționale, casele vechi din lemn și pădurile din jurul așezărilor.

Antena 3 apreciază că noua șosea ar putea stimula turismul și ar putea sprijini revitalizarea comunităților care au pierdut o mare parte din populație în ultimele decenii.

Închiderea minelor a accelerat plecarea locuitorilor după 1990

Resursele minerale au susținut dezvoltarea regiunii în secolele XVIII-XX. La începutul secolului trecut, peste 30.000 de oameni locuiau în mai mult de 100 de localități din actualele județe Hunedoara, Timiș și Caraș-Severin.

Mii de muncitori au fost atrași de minele de fier, plumb și argint, de carierele de piatră, talc și marmură, precum și de uzine și topitorii.

După 1945, multe sate montane au început să piardă locuitori. Transformarea unor localități în centre industriale a încetinit temporar fenomenul la Nădrag, Ghelari, Teliuc, Rusca Montană și Tomești.

Închiderea minelor și dispariția industriei după 1990 au accelerat migrația către orașe și în străinătate. Unele sate au fost abandonate complet, iar pădurea le-a acoperit treptat.

În prezent, cele peste 50 de localități din Munții Poiana Ruscă însumează aproximativ 15.000 de locuitori. În unele comune, densitatea a ajuns la numai trei locuitori pe kilometru pătrat. Comuna Bătrâna, din județul Hunedoara, mai are aproximativ 50-60 de locuitori.