PSD îi solicită lui Dominic Fritz demisia de la șefia USR

Partidul condus de Sorin Grindeanu susține, într-un comunicat remis presei și publicat de G4Media, că motivarea instanței: „îl obligă moral și politic pe condamnatul Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte USR […] Prin această condamnare, motivată temeinic de Înalta Curte, Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești”.

PSD mai afirmă că funcția de partid a lui Fritz ar fi remunerată cu mii de euro din subvenția USR și îi cere să lucreze în mediul privat.

PSD solicită o cercetare penală împotriva prefectului de Timiș

Partidul formulează și o acuzație la adresa prefectului de Timiș, susținând în același comunicat că „motivarea instanței reclamă deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu, împotriva prefectului de Timiș care a încercat să-l scape pe Fritz de răspunderea legală”.

În sprijinul acestei solicitări, PSD invocă sancțiunea dispusă de prefect: o amendă, pe care partidul o califică drept simbolică. Social-democrații afirmă că motivarea instanței arată că sancțiunea aplicabilă lui Fritz este interdicția amintită.

Acuzațiile partidului privesc un referat de aprobare (documentul prin care este susținut un proiect) pe care Fritz l-a semnat, în noiembrie 2020, pentru un PUZ în beneficiul unui consilier local USR care îl împrumutase cu 25.000 de lei în campania electorală din acel an. Potrivit motivării ICCJ, creditorul s-a abținut de la votul asupra proiectului, ceea ce confirmă, în opinia judecătorilor, „realitatea și intensitatea interesului patrimonial în cauză”.

Despre rolul referatului, Înalta Curte de Casație și Justiție arată, în motivarea citată de PSD, că acesta: „exprimă manifestarea de voință a autorității executive de a-și însuși proiectul și de a-l supune votului consiliului local”.

Înalta Curte reține că Fritz nu a semnat referatul din eroare, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, „ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată”. PSD îl acuză că și-ar fi folosit funcția în interesul clientelei politice. Tot PSD afirmă că atât fostul primar, cât și sponsorul său ar fi cunoscut existența conflictului de interese și caracterul ilicit al faptei.

Judecătorii explică efectele sancțiunii asupra carierei politice

PSD afirmă că Fritz ar fi cerut instanței să treacă fapta cu vederea, invocând gravitatea redusă a acesteia în raport cu beneficiul obținut de sponsor. În privința proporției dintre sancțiune și faptă, judecătorii precizează, potrivit pasajului reprodus de partid, că „interdicția de mai ocupa funcții eligibile pe o durată de trei ani, nu este, în principiu, disproporționată în raport cu obiectivul combaterii corupției instituționale, având în vedere gravitatea atingerii aduse interesului public care rezultă din actele de corupție și din conflictele de interese”.

Potrivit motivării ICCJ, Fritz a invocat în fața instanței că interdicția l-ar împiedica să participe la alegerile locale și parlamentare din 2028, la cele europarlamentare din 2029 și la cele prezidențiale din 2030, iar prima consultare la care ar putea participa ar fi cea din 2032.

Referitor la imposibilitatea temporară de a candida, instanța explică în motivarea citată în comunicat că „această imposibilitate [de a mai ocupa funcții eligibile] constituie o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcție publică eligibilă, acționează în condiții de conflict de interese”. Judecătorii consideră că efectele severe asupra carierei politice nu justifică înlăturarea sancțiunii.

În privința activității profesionale, Înalta Curte precizează în același document că interdicția nu îi îngrădește lui Fritz dreptul la muncă și că acesta poate desfășura activități profesionale în mediul privat.

Știrea inițială (9 octombrie, 14:35): Înalta Curte explică sancțiunea lui Dominic Fritz. Cei trei ani de interdicție nu îl împiedică să muncească

Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că interdicția de trei ani privind ocuparea unei funcții publice are consecințe severe pentru Dominic Fritz, fostul primar al Timișoarei și președintele USR, dar nu îi încalcă dreptul la muncă. Judecătorii apreciază că efectele asupra carierei sale politice nu justifică înlăturarea sancțiunii.

„Cu toate acestea severitatea impactului nu rezidă exclusiv în imposibilitatea temporară de a candida la o funcție eligibilă. Această imposibilitate constituie o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcție publică eligibilă, acționează în condiții de conflict de interese. Interdicția prevăzută de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 este limitată în timp și nu îngrădește dreptul la muncă al recurentului, care își păstrează posibilitatea de a desfășura activități profesionale în mediul privat, precum și în funcții din domeniul public ce nu implică depunerea declarațiilor de avere și de interese potrivit art. 1 din lege. Impactul, deși sever sub aspect politic și al carierei elective, nu atinge, așadar, acel nivel de gravitate excepțională care, în concepția CJUE, ar putea justifica, în conjuncție cu absența oricărei gravități a faptei, înlăturarea sancțiunii”, a transmis Înalta Curte de Casație și Justiție.

Instanța a publicat joi, 8 octombrie 2026, motivarea hotărârii din 18 iunie, prin care Fritz a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI), potrivit TVR Info. Explicațiile judecătorilor vin la aproape patru luni de la decizie.

Instanța delimitează efectele asupra candidaturilor de posibilitatea de a lucra

În motivare, Înalta Curte de Casație și Justiție explică limitele sancțiunii și activitățile profesionale care îi rămân permise fostului primar:

Interdicția durează trei ani și îl împiedică să candideze la o funcție eligibilă. Fritz poate însă lucra în mediul privat sau în funcții publice pentru care nu trebuie depuse declarații de avere și de interese. Judecătorii consideră că efectele asupra carierei sale politice, deși severe, nu justifică înlăturarea sancțiunii.

Judecătorii recunosc mai multe consecințe semnificative pentru Fritz: întreruperea carierei politice active, imposibilitatea de a candida în mai multe cicluri electorale, afectarea exercitării funcției de lider al unui partid parlamentar și a reputației publice. În aprecierea instanței, aceste efecte nu ating însă gravitatea excepțională care, împreună cu absența oricărei gravități a faptei, ar putea permite înlăturarea sancțiunii.

Fritz a susținut în proces că interdicția de trei ani l-ar împiedica să participe la alegerile locale și parlamentare din 2028, la cele europarlamentare din 2029 și la cele prezidențiale din 2030. Cum în 2031 nu sunt alegeri, prima ocazie de a candida ar fi în 2032. În opinia sa, acest calendar face ca sancțiunea să aibă efecte disproporționate față de gravitatea faptei.

Procesul a pornit de la un act semnat pentru documentația legată de creditorul electoral

ANI a susținut că, în noiembrie 2020, Fritz ar fi aprobat un plan urbanistic zonal (PUZ) în beneficiul unui consilier local USR care îi împrumutase 25.000 de lei pentru campania electorală din acel an. Agenția a constatat un conflict de interese administrativ, adică o suprapunere între exercitarea atribuției publice și relația sa personală cu beneficiarul actului.

Referatul de aprobare privea o documentație elaborată de societatea în care lucra creditorul electoral. Fritz l-a semnat la numai două zile lucrătoare după preluarea mandatului.

În apărarea sa, fostul primar a cerut ca instanța să țină cont de împrejurările în care a semnat:

• Participarea sa la procedură ar fi fost pur formală.
• Documentația era deja completă și legală la data semnării.
• Viceprimarii nu fuseseră încă aleși, iar la începutul mandatului nu putea delega atribuția.
• Nu exista un folos material dovedit și nici o vătămare concretă a interesului public.

Răspunsul Înaltei Curți la argumentele privind gravitatea conduitei a fost următorul: „Contrar susținerii recurentului că fapta ar fi lipsită de orice element de gravitate, Înalta Curte reține că acesta a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declarația de avere. Această cunoaștere distinge în mod fundamental situația sa de cea a unui ales care nu putea cunoaște existența conflictului. Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată. Împrumutul electoral generează o dependență personală și politică de intensitate superioară unei datorii comerciale obișnuite, creditorul fiind cel care a finanțat campania prin care recurentul a ajuns în funcția publică pe care era chemat să o exercite cu imparțialitate. Abținerea creditorului de la vot, pe temeiul propriului conflict de interese, confirmă realitatea și intensitatea interesului patrimonial în cauză. Aceste elemente, privite în ansamblul lor, exclud încadrarea faptei în ipoteza comportamentului lipsit de orice element de gravitate”.

Consilierul s-a abținut de la vot din cauza propriului conflict de interese. Instanța a văzut în acest gest o confirmare a interesului patrimonial implicat.

Judecătorii consideră că aparența de părtinire afectează încrederea publică

Înalta Curte arată că acceptarea mandatului de primar de municipiu presupune cerințe de conduită mai ridicate decât cele aplicabile persoanelor fără funcții publice. Actele unui primar sunt supuse unui control public intens, iar acesta trebuie să fie deosebit de atent la situațiile care pot crea chiar și aparența unui conflict între interesul public și cel personal.

În cazul referatului semnat de Fritz, judecătorii au reținut că relația cu creditorul crea o aparență de părtinire perceptibilă unui observator obiectiv. În interpretarea instanței, norma de integritate protejează încrederea publică inclusiv împotriva acestei aparențe, indiferent dacă împrumutul a influențat efectiv decizia sau dacă s-a produs un prejudiciu material.

La finalul lunii septembrie 2026, Fritz și-a încheiat mandatul de primar al municipiului Timișoara, județul Timiș, după intrarea în vigoare a unei modificări a Legii ANI. Amendamentul, promovat de PSD și susținut de AUR, a stabilit pierderea retroactivă a mandatelor persoanelor declarate definitiv în conflict de interese sau în incompatibilitate.

Potrivit TVR Info, Înalta Curte consemnează în motivare că Fritz a invocat impactul interdicției asupra situației sale personale și asupra posibilității de a candida la alegerile din 2028, 2029 și 2030. În argumentația sa, următoarea ocazie de a candida ar fi în 2032.