Judecătorii arată că Dominic Fritz știa de datoria către arhitect când a semnat documentul urbanistic

Motivarea deciziei nr. 3118 din 18 iunie 2026, pronunțate în dosarul nr. 924/59/2024, a fost publicată joi, 8 octombrie, de Lumea Justiției, potrivit Adevărul.ro. Judecătorii au respins argumentul că proiectul fusese inițiat în mandatul fostului primar Nicolae Robu.

Proiectul urbanistic îl viza indirect pe creditorul lui Fritz

În noiembrie 2020, Fritz a semnat un referat de aprobare pentru un proiect urbanistic care îl viza indirect pe Răzvan Negrișanu. Arhitect și consilier local USR, Negrișanu îi împrumutase lui Fritz 25.000 de lei pentru campania electorală din acel an. Această relație financiară a fost analizată de judecători în legătură cu semnătura pusă pe referat.

Proiectul privea un plan urbanistic zonal (PUZ), document de reglementare urbanistică a zonei. Potrivit instanței, datoria lui Fritz față de Negrișanu nu fusese stinsă la momentul semnării referatului. Împrumutul figura în declarația de avere depusă de fostul primar.

În apărarea sa, Fritz a invocat originea proiectului în administrația precedentă. Instanța a considerat însă că fostul primar își asumase explicit actul prin semnătură. Judecătorii au analizat și explicația oferită de acesta pentru continuarea procedurii administrative.

În motivare, ÎCCJ răspunde susținerii lui Fritz că fapta nu avea elemente de gravitate: „Contrar susținerii recurentului că fapta ar fi lipsită de orice element de gravitate, Înalta Curte reține că acesta a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declarația de avere. Această cunoaștere distinge în mod fundamental situația sa de cea a unui ales care nu putea cunoaște existența conflictului. Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată”.

Instanța a legat împrumutul electoral de interesul personal și politic

Pentru judecători a contat și destinația banilor împrumutați. Instanța a apreciat că finanțarea campaniei electorale crea între cei doi o legătură de natură personală și politică.

Un alt element reținut a fost abținerea lui Negrișanu de la vot. Înalta Curte a considerat această conduită o confirmare a existenței interesului patrimonial, adică a unui interes de natură financiară în proiect.

Judecătorii au arătat că funcția de primar presupune standarde de conduită superioare și o atenție sporită față de situațiile care pot crea aparența unui conflict între interesul public și cel personal. Potrivit instanței, într-o funcție cu expunere publică ridicată, chiar și aparența de părtinire afectează încrederea cetățenilor în exercitarea imparțială a mandatului.