Sistemul energetic național a intrat în stare de urgență din cauza deficitului de producție

Cauza principală a crizei este nivelul extrem de scăzut al Dunării, care afectează capacitatea de răcire a centralelor nucleare. Situația este deja critică în Ungaria, unde centrala nucleară Paks, cu o capacitate de circa 2.000 MW, funcționează la mai puțin de 50% din putere. Specialiștii estimează că oprirea sa totală este inevitabilă în următoarele 24-72 de ore dacă nivelul fluviului continuă să scadă. Odată oprită, Ungaria va deveni un importator masiv de energie, punând o presiune suplimentară pe rețelele din regiune. În România, este considerată probabilă și oprirea centralei de la Cernavodă. Spre deosebire de acestea, centrala Kozlodui din Bulgaria funcționează la capacitate maximă, fiind dotată cu o stație de pompare proiectată pentru niveluri hidrologice scăzute.

Ce înseamnă starea de urgență tehnică

Această stare de urgență nu este echivalentă cu starea de urgență constituțională a țării, ci reprezintă o procedură tehnică gestionată de Transelectrica prin Dispecerul Energetic Național (DEN). Ea se activează atunci când mecanismele pieței nu mai sunt suficiente pentru a menține echilibrul dintre consum și producție. „Este, în primul rând, o stare tehnică de funcționare a rețelei, constatată și gestionată de Transelectrica prin Dispecerul Energetic Național. Ea arată că importurile necesare funcționării SEN nu pot fi acoperite, iar măsurile obișnuite ale pieței nu mai sunt suficiente pentru restabilirea echilibrului”, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Pe durata acestei stări, activitățile comerciale de pe piața de energie sunt oprite doar dacă agravează situația, prioritatea absolută fiind stabilitatea sistemului.

Costurile generate de măsurile de urgență vor fi contabilizate și, ulterior, recuperate prin facturi, tarife sau de la bugetul de stat, ceea ce ar putea duce la prețuri mai mari pentru consumatorii finali. Pentru a preveni un colaps, DEN aplică o serie de măsuri graduale, deconectarea consumatorilor casnici fiind ultima soluție. Pașii includ folosirea rezervelor, creșterea importurilor, pornirea tuturor capacităților de producție disponibile și reducerea voluntară a consumului. Jurnalul Național

Marii consumatori industriali, primii afectați

Dacă aceste măsuri se dovedesc insuficiente, Dispecerul Energetic Național poate impune limitări obligatorii marilor consumatori industriali. În cazul în care deficitul persistă, se poate ajunge la deconectări manuale ale consumatorilor, care pot fi selective, zonale, temporare sau rotative. Scopul acestor întreruperi controlate este reducerea imediată a puterii consumate pentru a salva întreaga rețea de la o cădere generalizată. Un normativ specific stabilește ordinea deconectărilor, iar obiectivele prioritare, precum spitalele și instituțiile de siguranță națională, vor fi primele realimentate în eventualitatea unui colaps.