Rapița și grâul riscă să nu răsară în Timiș. Fermierii avertizează că pot ajunge la faliment

Ploile slabe au umflat semințele, fără să susțină dezvoltarea plantelor

Informațiile au fost relatate de Ziua de Vest. În zona Ineu-Oradea, județul Bihor, Ovidiu Hodișan, managerul unei exploatații de 700 de hectare, descrie efectul precipitațiilor recente asupra rapiței: câțiva litri de apă pe metru pătrat au umflat semințele din pământ, dar nu au asigurat umiditatea necesară dezvoltării. Temperaturile ridicate le expun acum riscului de uscare.

El estimează că, fără ploi consistente în cel mult două săptămâni, 80% din cultura de rapiță se va pierde. Agricultorii ar fi atunci nevoiți să desființeze cultura și să semene orz sau triticale, pentru a folosi îngrășămintele deja încorporate în sol.

Pregătirea terenului pentru grâu este îngreunată de pământul uscat și tare. Cultura ar putea răsări mai târziu, chiar spre sfârșitul anului, însă producția va depinde de precipitațiile din iarnă și primăvară.

La porumb, Hodișan a obținut între 500 și 2.000 de kilograme la hectar. Pe unele parcele, știuleții nu au dezvoltat boabe.

În aceste condiții, fermierul a decis să nu semene între 34% și 40% din suprafața de 380 de hectare prevăzută inițial pentru culturile de toamnă. Pentru primăvara anului 2027, intenționează să reducă la jumătate terenurile cultivate cu porumb și floarea-soarelui.

La Nădlac, pierderile îi împiedică pe fermieri să își acopere cheltuielile de producție

În Nădlac, județul Arad, Kelo Milan, președintele cooperativei „Fermierul Nădlăcan”, indică pierderi medii de peste 70% la nivelul localității. Acestea nu le mai permit agricultorilor să își acopere costurile de producție.

Evaluările din teren au fost realizate de comisii mixte, cu specialiști ai Direcției Agricole Județene și reprezentanți ai APIA și ai Primăriei. Datele furnizate de președintele cooperativei arată următoarele daune la culturile din acest an:

• Porumb: 90%.
• Sfeclă de zahăr: 85%.
• Floarea-soarelui: 75%.
• Grâu: peste 70%.

Mihai Moșneang, fermier din județul Arad care lucrează sute de hectare, avertizează că lipsa precipitațiilor amenință și însămânțările recente, într-o regiune cu unele dintre cele mai fertile soluri din țară.

Stația de irigații nu asigură apa necesară pentru terenurile din Nădlac

Stația Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) a fost proiectată pentru trei Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) din zona Nădlac, dar funcționează numai parțial. Furnizează un volum prea mic de apă, adică are un debit insuficient, astfel că peste 10.000 de hectare nu pot fi udate.

Pentru extinderea rețelei pe 2.000 de hectare, producătorii locali au semnat un acord de finanțare europeană în valoare de 1,5 milioane de euro. Alimentarea cu apă este însă în continuare limitată de funcționarea stației.

Liderii cooperativelor locale acuză lipsa unei strategii naționale coerente. Ei avertizează că, fără sisteme funcționale și sprijin guvernamental, exploatațiile își vor reduce activitatea sau vor ajunge în incapacitate de plată, adică nu își vor mai putea achita obligațiile. Agricultorii din vest consideră modernizarea rețelelor de către stat, după modelele din țările vecine, singura soluție pentru continuarea activității.

Agricultorii au redus lucrările și suprafețele cultivate cu porumb

Scumpirea carburanților și a îngrășămintelor, împreună cu seceta persistentă din ultimii cinci ani, i-a determinat pe agricultorii din Arad să schimbe modul de lucru. Majoritatea au renunțat la arături și au trecut la lucrări minime ale solului sau la semănatul fără lucrarea lui, tehnici numite minimum-till și no-till. Scopul este reducerea consumului de motorină și a uzurii utilajelor.

Folosirea îngrășămintelor solide a fost redusă puternic sau înlocuită cu formule lichide, aplicate în cantități mici.

Cooperativa din Nădlac reunește 31 de fermieri care gestionează 3.500 de hectare. În ultimii ani, ponderea suprafeței cultivate cu porumb a coborât de la 50% la 10%. Locul acestuia a fost luat de grâu, orzoaică și rapiță.

Peste pagubele secetei s-a suprapus înghețul târziu de la începutul lunii mai 2026, care a afectat grav vegetația. Majoritatea producătorilor au ajuns să vândă cerealele direct din câmp pentru a-și achita datoriile curente.