S&P prognozează creștere economică zero pentru România, singura țară din regiune aflată în stagnare

În prezent, ratingul de țară al României este menținut la BBB-, cu perspectivă negativă, reprezentând ultimul prag din categoria recomandată pentru investiții. S&P va revizui acest calificativ pe data de 2 octombrie, o decizie cu implicații majore pentru finanțele publice.

O eventuală retrogradare a ratingului în categoria „junk”, nerecomandată pentru investiții, ar atrage consecințe serioase. Costurile de împrumut ale statului român ar crește semnificativ, iar o parte dintre investitori s-ar putea retrage. Într-un astfel de scenariu, România ar putea fi nevoită să solicite împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional. Pentru populație și companii, riscul principal constă în scumpirea finanțării statului, într-un context economic deja marcat de stagnare.

Datoria publică și deficitul extern, în creștere

Prognoza S&P semnalează o deteriorare a indicatorilor macroeconomici în următorii ani. Datoria publică este estimată să urce la 61,6% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026 și să atingă 63,6% din PIB în 2027. La acest nivel, România s-ar plasa printre statele cu cele mai mari datorii din Europa Centrală și de Sud-Est.

În paralel, deficitul de cont curent este proiectat să ajungă la 7,2% la finalul anului 2026, o valoare de două ori și jumătate peste media regiunii. Cele mai apropiate niveluri din zonă sunt înregistrate în Bulgaria și Letonia, ambele cu 5,8%.

Singurul indicator care arată o tendință de îmbunătățire este deficitul bugetar. Potrivit Jurnalul Național, acesta ar urma să scadă la 6,3% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027. Cu aceste cifre, România ar coborî de pe primul pe al treilea loc în regiune în privința mărimii deficitului, fiind depășită de Polonia și Ungaria. Până la evaluarea din octombrie, S&P va monitoriza cu atenție trei elemente cheie: creșterea economică, evoluția datoriei publice și nivelul deficitului extern.