Nivelul istoric scăzut al Dunării, cauzat de seceta prelungită din Europa Centrală și de Est, a declanșat o criză energetică regională, forțând statele vecine să adopte măsuri de urgență. În Ungaria, un apel public la economisire a dus la o reducere a consumului cu 700 MW, echivalentul a jumătate din capacitatea unui reactor de la centrala nucleară Paks, măsură care a prevenit oprirea completă a unității.
Guvernul de la Budapesta a avertizat însă că, dacă situația persistă, ar putea impune reduceri obligatorii pentru marii consumatori industriali sau chiar deconectarea acestora de la rețea. Premierul ungar, Peter Magyar, a subliniat gravitatea momentului într-un mesaj public. „Astăzi, poporul, companiile, municipalitățile și instituțiile maghiare au economisit 700 de megawați (jumătate de bloc Paks) de energie electrică! Mulțumim cu recunoștință unității naționale! Mâine încep cele mai critice 5 zile. Cer fiecărei companii și fiecărui compatriot să își restabilească sau să își reia consumul de energie electrică între orele 17:00 și 21:00”, a transmis oficialul pe pagina sa de Facebook.
Situație critică în Serbia și Slovacia
Criza se resimte puternic în întreaga regiune. În Slovacia, hidrocentrala Gabčíkovo, a doua ca mărime de pe Dunăre, funcționează cu o singură turbină din cele opt disponibile, afectând sever producția de energie într-o perioadă de cerere ridicată. În Serbia, situația este la fel de tensionată. Hidrocentrala Đerdap 1 (Porțile de Fier 1) operează la doar o treime din capacitatea normală, iar guvernul pregătește planuri de raționalizare a combustibililor pentru a preveni pene de curent controlate.
Pe lângă problemele energetice, navigația pe Dunăre este grav afectată. Barjele operează la 50% din capacitate, existând riscul opririi complete a traficului fluvial, ceea ce pune în pericol aprovizionarea Rafinăriei din Pancevo. Duško Aničić, director executiv la Rețeaua Electrică Sârbă (EMS), a declarat că sistemul energetic sârb este încă stabil, dar a evidențiat presiunea imensă. „Alimentarea cu energie electrică în Serbia este stabilă, iar situația este mult mai bună decât în regiune, iar din cauza valului de căldură pe termen lung și a nivelului scăzut al Dunării, există un apel la economisirea și consumul rațional de energie electrică”, a precizat Aničić pentru postul RTS. Acesta a adăugat că „cea mai mare provocare este seara, când apune soarele și nu avem producție de la panouri solare. Atunci cea mai mare provocare pentru toți operatorii de sistem este să aibă un echilibru între consum și producție în acel moment”.
Impact regional și riscuri pentru companiile din România
Intervalul orar 17:00-21:00, menționat atât de oficialul sârb, cât și de premierul ungar, devine astfel critic pentru stabilitatea rețelelor electrice din regiune. Măsuri similare au fost luate și în alte țări. Bulgaria a activat planuri de urgență, a redus iluminatul public, a suspendat exporturile de energie și a oprit centralele pe gaz. Conform Financiarul, Republica Moldova a cerut populației să reducă voluntar consumul la orele de vârf, avertizând asupra riscului unei creșteri masive a prețurilor pe piețele spot.
Pentru companiile din România, în special pentru cele din vestul țării cu legături economice în regiune, semnalele sunt clare. Riscurile imediate vizează atât logistica dependentă de transportul fluvial pe Dunăre, cât și disponibilitatea energiei electrice, nu doar prețul acesteia. Reducerea traficului de mărfuri la jumătate și posibila sa blocare completă amenință lanțurile de aprovizionare industrială. Volatilitatea de pe piața energetică, accentuată de scăderea producției hidro și de consumul de vârf din intervalul de seară, crește probabilitatea intervențiilor administrative și a costurilor suplimentare pentru energia de echilibrare. Firmele care își pot ajusta programul de producție pentru a evita consumul în orele critice sunt mai puțin expuse acestor riscuri.
