Proprietarii de mașini vechi au intrat într-o perioadă de 12 luni de incertitudine, după ce intrarea în vigoare a Noului Cod al Urbanismului a declanșat numărătoarea inversă pentru implementarea unor zone cu restricții de circulație. Potrivit Legii 169/2026, care a intrat în vigoare pe 25 august, primăriile din marile orașe, inclusiv cele din vestul țării, sunt obligate să stabilească zone cu emisii scăzute și zone cu emisii zero. Termenul limită pentru definirea acestora este august 2027.
Aceste zone vor fi incluse direct în Planurile Urbanistice Generale (PUG), transformându-le dintr-o simplă posibilitate într-o regulă urbanistică obligatorie. Din acel moment, administrațiile locale vor putea impune taxe speciale de acces sau chiar interdicții totale pentru vehiculele considerate poluante. Impactul principal va fi resimțit de proprietarii de autoturisme mai vechi, în special cele cu motoare diesel.
Criterii decise local, de la un oraș la altul
Legea nu impune criterii naționale stricte, precum norma de poluare sau anul de fabricație, lăsând fiecare primărie să decidă liber. Astfel, un autovehicul ar putea circula fără restricții într-un oraș, dar ar putea fi taxat sau interzis în altul. Această abordare fragmentată poate duce la o depreciere accelerată a mașinilor vizate de restricții, pe măsură ce utilitatea lor în mediul urban scade. Fondurile colectate din eventualele taxe nu vor intra direct în bugetul local, ci vor trebui reinvestite în proiecte care vizează îmbunătățirea calității aerului.
Un exemplu avansat este cel al Bucureștiului, unde Primăria Capitalei, în colaborare cu BERD, lucrează deja la un proiect pentru o Zonă cu Emisii Reduse la nivel metropolitan. Proiectul, estimat la 15 milioane de euro, ar urma să fie finanțat prin PNRR și un împrumut InvestEU. Sistemul de control, bazat pe camere de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare (ANPR), ar necesita între 12 și 18 luni pentru a deveni operațional. În trecut, Capitala a mai încercat implementarea unei „taxe Oxigen”, cu viniete anuale de 1.500-1.900 de lei pentru mașinile non-Euro, Euro 1 și Euro 2, însă proiectul a fost abandonat. Diferența fundamentală acum este că obligația vine dintr-o lege națională, nu dintr-o inițiativă locală izolată.
Noul Cod al Urbanismului, între îmbunătățiri și riscul de blocaje
Noul act normativ nu este lipsit de probleme. O analiză a companiei Pinwell arată că textul conține neconcordanțe și paragrafe contradictorii, de exemplu la definirea POT sau la regulile de parcelare a terenurilor. Aceste ambiguități legislative ar putea încetini și procesul de creare a zonelor cu emisii scăzute, deoarece permit interpretări diferite din partea administrațiilor locale. GetPony Incertitudinea generată de textul legii poate afecta și alte sectoare.
„Dacă în urmă cu o săptămână, când un proprietar mă întreba cum arată procesul de vânzare pentru terenul lui, îi puteam da un termen și niște direcții clare. Acum, îi pot spune că răspunsul depinde de interpretarea primăriei, pentru că Noul Cod indică mai multe rute procedurale, unele dintre ele necesitând procese mult mai îndelungate decât altele”, a explicat Victor Vremera, Co-CEO Pinwell. Colegul său, Gabriel Voicu, Co-CEO Pinwell, consideră că legea aduce și aspecte pozitive. „Noul Cod aduce acum niște îmbunătățiri pe care piața le aștepta de zece ani. (…) Totuși, în acest moment, ne putem aștepta la erori și la blocaje considerabile, mai ales că textul permite interpretări diferite”, a declarat acesta. Contextul este complicat și de factorul politic: o tentativă anterioară de a stabili astfel de zone în 13 aglomerări urbane, propusă de Ministerul Dezvoltării în 2024, a fost blocată în Guvern de premierul Marcel Ciolacu.
