O decizie a Curții de Apel București suspendă temporar hotărârea de guvern care lega neplata amenzilor de circulație de suspendarea permisului auto. În paralel, aceeași instanță a anulat, pe motiv de prescripție, condamnarea de 5 ani a fostului șef ANAF, Sorin Blejnar.
Șoferii care nu și-au achitat amenzile nu mai riscă, pentru moment, suspendarea permisului de conducere. Curtea de Apel București a suspendat efectele Hotărârii de Guvern 530/2026, actul normativ care introducea această măsură. Prevederea stabilea că, la 90 de zile de la primirea unei somații, permisul putea fi suspendat pentru o zi pentru fiecare 50 de lei neachitați. Măsura rămâne inaplicabilă pe perioada în care decizia instanței este în vigoare.
În aceeași perioadă, o altă hotărâre a aceleiași instanțe a vizat un dosar de corupție de notorietate. Pe 21 iulie 2026, un complet condus de judecătoarea Liana Arsenie a admis contestația în anulare a lui Sorin Blejnar, fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Instanța a constatat că fapta de trafic de influență pentru care fusese condamnat la 5 ani de închisoare era prescrisă încă de la data sentinței inițiale, din 7 mai 2019.
Sorin Blejnar fusese acuzat că a primit o mită în valoare de 12.513.894 de lei pentru a favoriza interesele omului de afaceri Bruno Berdilă și ale firmei acestuia, ROMSYS SRL. Fostul oficial a fost eliberat condiționat pe 15 octombrie 2021, după ce a executat aproximativ doi ani și jumătate din pedeapsă.
Decizia de anulare a condamnării intră în contradicție cu o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Potrivit deciziei „Lin II” din 16 iulie 2026, instanțele din România sunt obligate să nu aplice prescripția în cazurile de fraudă gravă, cu prejudicii de peste 50.000 de euro, care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Curtea de Apel București și-a motivat decizia de a nu aplica hotărârea CJUE prin faptul că extinderea acestei reguli de la fraudele cu fonduri UE la fapte de corupție generale este o chestiune controversată.
Anularea unor dosare penale pe motiv de prescripție a devenit un fenomen extins. Conform datelor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), de la deciziile pe această temă ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2022, un total de 12.531 de dosare penale au fost închise din acest motiv. Executivul a anunțat, conform Jurnalul Național, că va formula recurs împotriva tuturor deciziilor de suspendare a unor acte normative, pronunțate de Curtea de Apel București.
Ignorarea repetată a hotărârilor obligatorii ale CJUE, precum „Lin I” și „Lin II”, poate atrage consecințe serioase pentru România. Statul român riscă declanșarea procedurii de infringement și impunerea unor sancțiuni financiare de către Uniunea Europeană.
