Declarațiile de avere ale demnitarilor nu vor mai fi publicate integral, ci sub forma unui rezumat care va indica doar intervale valorice, nu sume exacte. Modificarea a fost introdusă luni, 27 iulie, printr-un amendament votat în Comisia juridică a Camerei Deputaților de o majoritate formată din reprezentanții PSD, PNL și USR.
În urma acestei decizii, controlul asupra evoluției averilor persoanelor cu funcții publice se mută din sfera publică spre instituțiile statului. În timp ce Agenția Națională de Integritate (ANI), ANAF și procurorii vor avea în continuare acces la datele complete, presa, alegătorii și organizațiile civice vor putea consulta doar un document denumit „declarație de interese financiare”. Acesta va fi un rezumat generat automat de ANI, care va înlocui sumele precise cu praguri valorice, fără ca aceste praguri să fie deocamdată definite.
Astfel, monitorizarea publică a creșterii unui cont bancar, a reevaluării unui activ sau a altor modificări patrimoniale devine mai dificilă, deoarece detaliile exacte nu vor mai fi vizibile.
Justificarea legală și criticile societății civile
Schimbarea legislativă este motivată de Decizia nr. 497 a Curții Constituționale din 2025, care a stabilit că declarațiile de avere nu mai pot include bunurile și veniturile soților sau soțiilor demnitarilor. Criticii susțin însă că amendamentul depășește cerințele deciziei Curții și reduce nejustificat transparența. Experții anticorupție afirmă că Ministerul Justiției și ANI au elaborat proiectul fără o consultare reală cu societatea civilă.
Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a explicat, conform Jurnalul Național, că varianta adoptată este mai bună decât proiectul inițial al Ministerului Justiției, care nu prevedea nicio formă de declarație publică. „În forma adoptată de Comisia juridică a fost introdusă această declarație de interese financiare, care reprezintă, practic, un rezumat al declarației de avere și de interese. Ea conține doar niște praguri valorice generate automat de ANI, nu informațiile exacte”, a precizat acesta.
Totuși, soluția finală este considerată una negativă. „Dacă citim cu atenție decizia Curții Constituționale, observăm că, cel puțin pentru anumite categorii de demnitari, declarațiile complete de avere și de interese ar fi putut rămâne publice. Curtea nu interzice publicarea lor pentru persoanele care ocupă funcții importante în stat”, a adăugat Radu Nicolae. Acesta a acuzat un proces de elaborare a legii lipsit de transparență: „Ministerul Justiției și ANI au gestionat întregul proces într-o secretomanie totală. Practic, cele două instituții s-au întâlnit și au elaborat proiectul fără nicio consultare reală”.
Context și modificări suplimentare
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a încadrat această modificare într-un proces mai vechi de limitare a datelor publice. Acesta a amintit că un pas similar a fost făcut în 2013, când, tot în urma unei decizii a Curții Constituționale, au fost anonimizate adresele imobilelor și numele complete din declarațiile publicate. Toader a legat decizia actuală și de prevederile noului Cod civil privind separația patrimoniilor între soți, argument invocat și de Curte alături de protecția vieții private.
În același pachet legislativ, la propunerea deputatului PNL Gabriel Andronache, a fost extinsă și obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese, aceasta aplicându-se de acum și consilierilor de stat.
