# Timișoara avea în contabilitate 697.139.982 de lei de încasat în plus față de evidența fiscală

> În cazul Colterm, auditorii au cuantificat un prejudiciu de aproximativ 3,016 milioane de lei și au cerut recuperarea banilor, cu majorări.

Publicat: 15 octombrie 2026, 20:38 · Autor: Andrei Dumitrescu · Categorie: [Actuale](https://activtm.ro/actuale/index.html.md) · Pagina web: https://activtm.ro/timisoara-avea-in-contabilitate-697-139-982-de-lei-de-incasat-in-plus/ · Publicație: ActivTM

![Detaliu al fațadei unei clădiri administrative din centrul municipiului Timișoara](https://activtm.ro/wp-content/uploads/2026/10/audit-primaria-timisoara-1024x683.webp)

**Curtea de Conturi a formulat o opinie cu rezerve pentru situațiile financiare consolidate ale Municipiului Timișoara aferente anului 2024. Auditorii cer corectarea bilanțului și recuperarea plăților nejustificate din bugetul local. Constatările cuprind atât erori de evidență, care nu reprezintă automat bani pierduți, cât și un prejudiciu cuantificat în cazul Colterm.**

Potrivit [Ziua de Vest](https://www.ziuadevest.ro/raport-devastator-al-curtii-de-conturi-pentru-primaria-timisoara-creante-umflate-contabil-cu-aproape-697-de-milioane-de-lei-plata-dubla-la-colterm-si-bani-achitati-pentru-lucrari-inexistente/), verificarea include datele municipalității la 31 decembrie 2024, împreună cu cele ale celor 15 entități subordonate care au personalitate juridică și ale celor 61 de unități școlare preuniversitare. Raportul a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 910, adoptată la 17 septembrie 2026, și înregistrat ulterior cu nr. 68093, la 6 octombrie 2026.

## Evidențele arătau valori diferite pentru aceleași taxe

La sfârșitul lui 2024, pentru taxele și impozitele încă neîncasate, Primăria avea două cifre: 902.144.849 de lei în contabilitate și 205.004.867 de lei în evidența operativă a organului fiscal. Cele 697.139.982 de lei care le despărțeau însemnau, în aprecierea auditorilor, creanțe fiscale supraevaluate în contabilitate. Cu alte cuvinte, bilanțul arăta că bugetul local avea de primit de la contribuabili mai mult decât indica evidența fiscală.

Diferența provine din trei categorii de venituri:

- Impozitele și taxele aferente clădirilor: 572,36 milioane de lei.
- Impozitele și taxele aferente terenurilor: 44,05 milioane de lei.
- Impozitele pentru mijloace de transport: 80,73 milioane de lei.

O neconcordanță privește și banii plătiți în plus de contribuabili. În contabilitate apăreau numai 5.763 de lei, în timp ce evidența fiscală consemna 10.569.875 de lei. Abaterea dintre cele două valori, de 10.564.112 lei, afecta la rândul ei corectitudinea situațiilor financiare.

Pentru aceste diferențe, măsura cerută este reconcilierea evidențelor, adică verificarea și punerea de acord a înregistrărilor contabile cu cele fiscale, urmată de corectarea raportărilor. Valorile nu sunt încadrate automat ca prejudicii.

Separat, municipalitatea avea înregistrate pentru procese provizioane de 124.245.794 de lei la sfârșitul lui 2024. Acestea sunt sume recunoscute contabil pentru obligații probabile, estimate pe baze obiective. Dintre ele, auditorii au considerat justificați numai 994.820 de lei.

Restul de 123.250.974 de lei fusese înregistrat fără obligații curente care să îl susțină și fără evaluări obiective. Nici provizioanele recunoscute contabil nu aveau o bugetare corespunzătoare, deși cheltuielile estimate trebuiau planificate și aprobate în buget. Curtea a solicitat revizuirea sumelor și rectificarea înregistrărilor.

## Plățile către Colterm au fost urmate de executarea silită a Primăriei

În cazul Colterm, prejudiciul calculat de auditori are la bază datoria Primăriei pentru energia termică livrată. În 2019, Colterm a transferat către OTP Bank România dreptul de a încasa 38.985.952 de lei. Cesiunea de creanță a primit acordul Consiliului Local prin Hotărârea nr. 552 din 12 noiembrie 2019. Potrivit contractului, de atunci Primăria trebuia să plătească suma doar în conturile băncii.

Primăria a continuat însă să vireze banii către Colterm în intervalul 2019-2021, achitând integral datoria. Ultimul virament a fost făcut la 3 decembrie 2021. Compania trebuia să trimită sumele mai departe către bancă, dar nu și-a îndeplinit integral această obligație.

Pentru restul neachitat, de 2.973.553 de lei, banca a cerut executarea silită. Contestația Primăriei împotriva executării a fost respinsă, iar hotărârea Judecătoriei Timișoara a rămas definitivă.

La 9 septembrie 2024, municipalitatea a achitat executorului judecătoresc 3.015.760 de lei, reprezentând suma cerută de bancă și cheltuielile executării. Astfel, potrivit concluziei auditorilor, aceeași datorie principală a fost suportată de două ori de bugetul local, la care s-au adăugat costurile executării.

Prejudiciul a fost cuantificat de Curtea de Conturi la aproximativ 3,016 milioane de lei. Conducerea municipalității trebuie să stabilească întinderea lui și să dispună recuperarea, împreună cu majorările de întârziere calculate până la încasarea integrală.

## Recuperarea contribuției de mediu depinde de obligațiile operatorilor

Primăria a achitat către Fondul pentru Mediu 2.278.332 de lei în ianuarie 2024. Contribuția privea ratarea, în anul 2023, a țintei de reducere cu 60% a cantității de deșeuri municipale trimise la depozitare.

Auditul a constatat că municipalitatea nu formalizase o analiză a cauzelor și nu verificase posibilitatea de a recupera banii de la operatorii de salubritate, în raport cu obligațiile lor contractuale. Verificarea privește contractele de sortare, colectare și transport, precum și pe cel pentru tratarea deșeurilor reziduale.

În documentația pentru colectare și transport erau prevăzute penalități de până la 300.000 de lei pe an pentru nerespectarea anumitor condiții de colectare separată a deșeurilor reciclabile.

Recomandarea auditorilor este verificarea responsabilităților și recuperarea sumelor, cu majorările aferente, acolo unde se constată încălcări ale contractelor. Contribuția plătită nu devine automat, în întregime, o datorie a operatorilor.

## Două facturi au fost stornate în timpul controlului

Pentru servicii rutiere din Timișoara, municipalitatea achitase 21.490 de lei aferenți unor cantități de lucrări pe care auditorii nu le-au găsit în teren. Verificarea a vizat semnalizarea rutieră, întreținerea, funcționarea și dirijarea circulației.

Abaterea a fost corectată pe parcursul auditului: a fost întocmită o situație pentru lucrările fără contraprestație și emisă o factură de stornare integrală, prin care factura inițială a fost anulată.

O altă constatare din raportul Curții de Conturi privește investiția denumită: „Viabilizare zona de locuințe Ovidiu Balea, Timișoara”. Pentru rețelele de apă și canalizare fuseseră achitați 144.102 lei fără un document care să detalieze lucrările pe fiecare articol de deviz, adică pe fiecare poziție din calculul lucrărilor. În aceste condiții, cantitățile care justificau plata nu puteau fi identificate în teren.

Și această factură a fost stornată integral în timpul verificărilor. Cele două corecții au însumat 165.592 de lei.

## Auditul cere verificări pentru impozitele pe clădiri și terenuri

Pentru unele clădiri nerezidențiale ale Universității Politehnica Timișoara, folosite în activități economice, auditorii au calculat taxe datorate peste nivelul stabilit de Primărie. Diferența pentru anii 2020-2024 era de 421.784 de lei. La aceasta se adăugau 154.102 lei în accesorii fiscale, calculate până la 18 iunie 2025, ceea ce ducea totalul la 575.886 de lei.

Recomandarea este efectuarea unei inspecții fiscale, pentru clarificarea și stabilirea sumelor datorate, urmată de înregistrarea lor atât fiscal, cât și contabil.

În eșantionul de imobile municipale închiriate sau concesionate, verificarea a identificat o taxă pe clădiri de 53.061 de lei care nu fusese stabilită și urmărită pentru încasare. La aceasta se adaugă majorări de întârziere.

La unele imobile date în chirie unor terți, taxa fusese calculată pe baza unei valori rămase nereevaluate. Pentru parcelele concesionate în Parcul Industrial și Tehnologic Timișoara, Primăria nu stabilise taxa pe teren, nu o trecuse în evidențe și nu o urmărea la încasare.

O altă corecție cerută privește zonarea fiscală a terenurilor intravilane. Evidențele foloseau încă încadrarea veche, deși intravilanul fusese extins prin Planul Urbanistic General aprobat în 2023. Această neactualizare afecta calculul obligațiilor fiscale.

## Tramvaiele și terenurile necesitau corecții în evidența patrimoniului

Tramvaiele Bozankaya achiziționate în 2024, pentru 92.645.050 de lei, apăreau în contabilitate în fondul bunurilor din domeniul public. Potrivit auditorilor, vehiculele nu intrau în categoriile pe care Codul administrativ le prevede pentru acest domeniu. Lipseau și hotărârile locale care să le declare bunuri de uz sau interes public local.

Măsura solicitată este corectarea clasificării contabile. Constatarea privește felul în care patrimoniul apare în bilanț, fără a contesta, prin ea însăși, cumpărarea tramvaielor ori folosirea lor pentru transportul public.

Situațiile financiare aferente anului 2024 fuseseră depuse înainte ca inventarierea să fie încheiată și rezultatele ei să fie prelucrate. Prin urmare, verificarea nu confirmase corectitudinea soldurilor pentru toate conturile raportate.

Printre bunurile inventariate necorespunzător se aflau echipamente medicale utilizate de Spitalul Municipal Timișoara, date în administrare prin proces-verbal. Constatarea privea bunurile municipalității aflate la terți.

De asemenea, nu toate construcțiile și terenurile fuseseră reevaluate în ultimii trei ani, deși intervalul legal dintre reevaluări este de cel mult trei ani.

Într-un schimb imobiliar, terenurile cedate continuau să apară în contabilitatea municipalității. Cele primite nu fuseseră înregistrate, deși proprietatea era înscrisă în cartea funciară.

În evidențe se mai aflau datorii pe termen lung de 18.858 de lei, rămase din anii 2007-2009. Nu existau documente aduse la zi care să arate dacă obligațiile erau încă valabile și ajunse la scadență. Auditorii au cerut verificarea soldurilor și, dacă este cazul, corectarea lor.

## Verificările au identificat deficiențe și în instituțiile subordonate

Auditul a consemnat probleme distincte în două licee și la teatrul maghiar:

- La Liceul Tehnologic „Ion I.C. Brătianu”, avansurile plătite către E.ON Energie România în 2024 au fost de 119.832 de lei. Pentru sumele care depășeau consumurile facturate, documentele nu justificau necesitatea și temeiul legal al plății. Auditorii au calculat majorări de 8.115 lei și au cerut determinarea și recuperarea integrală a prejudiciului, inclusiv a majorărilor.
- La Liceul Tehnologic UCECOM „Spiru Haret”, gestionarea burselor tehnologice nu avea o procedură internă aprobată, iar elevii primeau banii exclusiv în numerar. Curtea a avertizat că această practică îngreunează urmărirea plăților și mărește riscul de erori ori omisiuni.
- La Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”, verificarea a constatat nerespectarea procedurii pentru fundamentarea și plata remunerației managerului. Lipseau documentele de evaluare anuală și decizia formală prin care autoritatea tutelară să valideze rezultatul și continuarea plăților. Remunerația apărea în statul general de plată, deși funcția avea un regim distinct.

## Primăria are șase luni pentru numeroase măsuri de remediere

Controlul a identificat și proceduri operaționale rămase neactualizate în unele departamente. Regulamentul de Organizare Internă, elaborat în 2021, nu fusese adus la zi până la misiunea de audit din 2025.

Auditul intern acoperise numai trei compartimente în perioada analizată. Nu fusese respectată cerința de verificare a tuturor activităților în maximum patru ani. Nici ordonatorii terțiari de credite, adică responsabilii bugetari ai instituțiilor subordonate, fără structuri proprii de audit, nu fuseseră verificați în perioada controlată.

Curtea a recomandat refacerea planificării auditului intern, astfel încât verificările periodice să acopere activitățile relevante, inclusiv pe cele ale instituțiilor subordonate sau coordonate de municipalitate.

Raportul nu stabilește prin el însuși existența unor infracțiuni și nu atribuie automat răspunderea unor persoane. Pentru constatările care au produs prejudicii, conducerea entității auditate trebuie să determine întinderea lor și să dispună recuperarea.

Pentru numeroase recomandări, raportul și scrisoarea adresată conducerii municipalității fixează un termen de șase luni, calculat de la aprobarea din 17 septembrie 2026. Măsurile cerute includ corectarea situațiilor financiare, verificarea taxelor datorate, actualizarea patrimoniului, recuperarea plăților nejustificate și îmbunătățirea controlului intern.

**Citește și:**

- [Lucrările la Centura Timișoara Vest au trecut de 25% după cinci luni de șantier](https://activtm.ro/lucrarile-la-centura-timisoara-vest-au-trecut-de-25-dupa-cinci-luni/)