# Timișoara a identificat 12 arbori remarcabili pentru care pregătește măsuri de protecție

> Primăria Timișoara propune un parteneriat pentru protejarea arborilor istorici. Exemplarele eligibile vor intra într-un catalog național.

Publicat: 15 octombrie 2026, 15:25 · Actualizat: 15 octombrie 2026, 15:25 · Autor: Teodora Vasilescu · Categorie: [Actuale](https://activtm.ro/actuale/index.html.md) · Pagina web: https://activtm.ro/timisoara-a-identificat-12-arbori-remarcabili-pentru-care-pregateste/ · Publicație: ActivTM

![Arbori remarcabili din Timișoara](https://activtm.ro/wp-content/uploads/2026/10/arbori-remarcabili-timisoara-1024x683.webp)

**În [Timișoara](https://activtm.ro/asociatia-poli-organizeaza-duminica-un-targ-de-adoptii-pentru-pisici/), județul Timiș, au fost identificați până acum 12 arbori remarcabili prin vârstă și amploarea coroanei, dintre cei peste 200.000 de arbori plantați în oraș. Exemplarele care îndeplinesc criteriile legale vor fi incluse în Catalogul arborilor remarcabili, administrat la nivel național de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.**

Primăria Timișoara propune încheierea unui parteneriat cu Asociația Peisagiștilor (ASoP), Filiala Teritorială Vest, pentru identificarea, evaluarea și protejarea arborilor valoroși, potrivit [Agerpres](https://agerpres.ro/social/2026/10/15/timis-cei-mai-vechi-arbori-din-timisoara---stejari-plantati-in-1850-si-un-ginkgo-biloba-de-120-de-an--1603350). Pentru exemplarele deja identificate au fost întocmite fișe care consemnează specia, dimensiunile, vârsta estimată, starea de sănătate și valoarea istorică și culturală.

## Parcurile păstrează arbori din primele grădini ale orașului

Printre arborii inventariați se află exemplare legate de istoria grădinilor timișorene și de familia Muhle:

- În actualul Parc „Regina Maria” se găsesc cei mai vechi stejari, plantați în 1850, în prima grădină urbană din Cetate.
- În Parcul Copiilor „Ion Creangă” crește un Ginkgo Biloba de peste 120 de ani, cu o circumferință de aproximativ 380 de centimetri. Documentele istorice păstrate arată că Wilhelm Muhle junior l-a adus din Japonia, în jurul anului 1900, și l-a plantat în fostul Parc Franz Joseph.
- Tot în Parcul Copiilor au fost identificați stejari de peste 150 de ani.
- În Parcul Regina Maria se păstrează și ulmi, frasini, tei și platani cu o vechime de peste un secol.

Valoarea acestor exemplare pentru viitoarele plantări și pentru comunitate este explicată de Alexandru Ciobotă, președintele Asociației Peisagiștilor, Filiala Teritorială Vest, într-o declarație pentru Agerpres: „Arborii remarcabili sunt niște supraviețuitori urbani. Ei au trăit cu toate problemele climatice și de mediu urban, cu poluare în diferite etape sau diverse agresiuni antropice. Valoarea lor genetică, ca exemplare care au supraviețuit peste 100 de ani, este una excepțională, mai ales că din ei putem înmulți pentru o viitoare pepinieră a orașului și putem replica această genă rezistentă pentru mediul urban. Ei sunt valoroși și din perspectivă culturală, pentru că generații întregi au trăit cu ei, au amintiri cu acești arbori și sunt repere ale comunității din Timișoara”.

## Puieții aduși din alte țări se adaptează greu condițiilor locale

Ciobotă spune că pierderile la arborii nou plantați în Timișoara ajung, în unele cazuri, până la 80%, la plantări de câteva mii de exemplare. El indică drept cauză principală diferențele dintre solul și clima din oraș și condițiile din Occident de unde sunt aduși puieții. Temperaturile din timpul zilei pot depăși ceea ce aceștia suportă.

Despre alegerea arborilor pentru următoarele plantări, președintele filialei a explicat: „Noi susținem că ar trebui să vedem întregul oraș ca pe o cameră climatică și să accelerăm plantațiile cu arbori cu coroană mare. Aici apare o discuție: astfel de arbori s-au plantat în ultimii 10 ani, dar au murit, 60% din ei, fiindcă noi aducem materialul dendrologic din străinătate, în general din Italia sau Olanda, unde e alt climat, alt sol, altă geografie locală. De aceea, noi am făcut această securizare a arborilor remarcabili din orașul, ne referim aici la exemplarele de ulm, stejar mai ales, pe care încă le avem în Timișoara, și care, acum la sute de ani, mergem să culegem ghindă din stejarul de acolo, fiindcă sunt stejari supraviețuitori. Vă dați seama ce genetică au avut ei dacă au trăit acești aproape 200 de ani cu orașul nostru, cu toate agresiunile, cu asfaltări pe rădăcină, cu poluarea când a fost perioada industrială în socialismul comunist! Cu toate acestea, arborii aceștia au supraviețuit. Asta ne face să fim atenți la genetica lor și, de fapt, din ei să prelevăm puieți pentru viitoarele plantații”.

Anul trecut, în perioada în care a fost expert pentru România la Comisia Europeană pe infrastructuri și biodiversitate urbană, el a încurajat autoritățile locale să deschidă linii de finanțare pentru refacerea pepinierelor urbane, deoarece acestea nu erau eligibile pentru finanțare. Specialistul susține alegerea unor arbori care să reziste condițiilor locale și să se dezvolte repede, alături de conservarea celor existenți.

## Tăierile și evacuarea apei afectează arborii maturi

În evaluarea lui Ciobotă, toaletările și intervențiile de modelare din ultimii 20 de ani au redus mult amploarea coroanelor. Coroanele mai mici oferă mai puțină umbră și au o capacitate redusă de a reține poluanții.

Teama de căderea crengilor a favorizat, în aceeași perioadă, plantarea unor arbori cu coroane mici, considerați nepericuloși pentru trecători, inclusiv în noile plantări de frasini și fagi. El critică tăierile radicale și lipsa unei administrări bazate pe cunoștințe științifice și pe personal pregătit pentru îngrijirea arborilor.

Despre evaluarea beneficiilor pe care le aduc coroanele și despre situația din cartierul Fabric, Ciobotă a precizat: „Noi avem acest Nature Restoration Regulation dat de Parlamentul European, care stabilește un indicator esențial pentru orașe, numit Tree Canopy Cover, privind acoperirea cu coronament a arborilor. Pe noi ne interesează calitatea lor și beneficiile, serviciile ecosistemice pe care le furnizează, arborii cu coronament cât mai amplu, dacă au perișori pe frunză sau dungă, care acționează ca filtru și rețin particulele de praf. (...). Noi avem date pe zone din oraș. De exemplu, în Fabric, domină arborii cu o vârstă de până în 50 de ani, care nu au ajuns la maturitate ecologică să furnizeze aceste servicii la capacitate maximă. Pe de altă parte, arborii peste această vârstă sunt într-un declin fiziologic accelerat. Dacă ne uităm pe datele referitoare la apa meteorică, avem vreo două milioane de metri cub de apă și o scoatem din oraș, ceea ce înseamnă că noi punem în risc aceste ecosisteme urbane. Astfel, arborii peste vârsta de 50-60 de ani intră în declin fiziologic accelerat din cauza acestei secete fiziologice pe care noi, prin politicile urbane, o accelerăm, combinat cu temperaturile foarte ridicate, cu tot ceea ce numim noi acum ca efecte ale încălzirii globale. La acestea se adaugă faptul că noi nu știam să gestionăm arborii cu coroană mare. S-au făcut tăieri radicale pe principiul pică creanga și omoară oameni. Nu am avut o gestiune științifică și cu oameni pregătiți la arbori”.

Regulamentul european invocat privește refacerea naturii. Indicatorul menționat măsoară acoperirea cu coroanele arborilor, iar serviciile ecosistemice sunt beneficiile oferite de aceștia, precum umbra și reținerea particulelor de praf.

Seceta fiziologică înseamnă lipsa apei necesare arborilor, iar apa meteorică este apa provenită din precipitații.

Identificarea și protejarea arborilor remarcabili sunt prevăzute să continue în următorii trei ani, prin parteneriatul propus între [Primăria Timișoara](https://activtm.ro/primaria-timisoara-a-primit-doua-oferte-pentru-viitoarea-gradinita/) și filiala vestică a Asociației Peisagiștilor.