# Pedepse mărite definitiv în dosarul celor 9.470.000 de lei de la Poșta Mare din Timișoara

> Andrei Grigoraș și Eduard Sebastian Abraham au primit câte 7 ani. Instanța a evaluat planificarea furtului și riscul pentru plata pensiilor.

Publicat: 24 octombrie 2026, 10:43 · Actualizat: 24 octombrie 2026, 10:43 · Autor: Mihai Ciobanu · Categorie: [Actuale](https://activtm.ro/actuale/index.html.md) · Pagina web: https://activtm.ro/pedepse-marite-definitiv-in-dosarul-celor-9-470-000-de-lei-de-la-posta/ · Publicație: ActivTM

![Saci cu bani furați](https://activtm.ro/wp-content/uploads/2026/10/furt-posta-timisoara-1-1024x576.webp)

**Curtea de Apel Timișoara a mărit definitiv, la 15 octombrie 2026, pedepsele celor trei bărbați condamnați pentru sustragerea a 9.470.000 de lei de la [Poșta Mare din Timișoara](https://activtm.ro/trei-barbati-vor-executa-pedepse-mai-mari-pentru-banii-de-pensii/), județul Timiș. Cei doi care au intrat în clădire au primit câte șapte ani de închisoare, iar complicele lor va executa șase ani și șase luni.**

Față de condamnările pronunțate de Tribunalul Timiș, pedepsele au crescut astfel, potrivit [Libertatea.ro](https://www.libertatea.ro/stiri/cum-au-fost-dublate-pedepsele-hotilor-implicati-in-jaful-secolului-de-la-timisoara-suma-nu-reprezenta-un-numerar-oarecare-ci-bani-pentru-plata-pensiilor-fs7879m):

Andrei Grigoraș: de la 3 ani și 6 luni la 7 ani de închisoare.

Eduard Sebastian Abraham: de la 4 ani la 7 ani de închisoare. El a săvârșit furtul în recidivă postexecutorie, adică după executarea unei pedepse anterioare.

Florin Dorin Vlad: pentru această faptă, pedeapsa a crescut de la 2 ani și 6 luni la 3 ani și 6 luni. Adăugarea condamnării anterioare de 3 ani, inițial cu suspendare, a dus totalul de la 5 ani și 6 luni la 6 ani și 6 luni. Vlad nu a pătruns în sediul Poștei în timpul furtului.

Cu o lună și jumătate înainte de furt, Eduard Sebastian Abraham depusese mărturie într-un dosar de corupție al DNA, a dezvăluit Libertatea.

## Recunoașterea faptelor nu a obligat instanța să aleagă minimul

Procurorii au contestat prima sentință, susținând în apel că pedepsele erau: „nejustificat de blânde în raport cu circumstanțele concrete de comitere a faptelor și cu antecedentele penale ale inculpaților, nefiind apte să asigure funcția de reeducare și pe cea de exemplaritate a pedepsei”.

Potrivit Azi în Timișoara, toți cei trei au admis integral acuzațiile în martie 2026 și au cerut judecarea în procedură simplificată. Tribunalul Timiș a pronunțat prima sentință în iulie 2026. În apel nu a mai fost reanalizată săvârșirea faptelor, ci modul în care acestea trebuiau sancționate.

Despre evaluarea făcută de Tribunalul Timiș, Curtea de Apel Timișoara a arătat în motivarea hotărârii definitive: „Deși instanța de fond a identificat în mod corect împrejurările deosebit de grave în care s-a desfășurat activitatea infracțională, nu a reflectat corespunzător intensitatea lor în cuantumul pedepselor principale aplicate inculpaților”.

Recunoașterea le-a adus condamnaților reducerea cu o treime a limitelor între care putea fi stabilită pedeapsa. Acest beneficiu: „nu impune aplicarea pedepsei minime”, a precizat instanța.

## Pregătirile și intervențiile asupra clădirii au cântărit în apel

În noaptea dintre 30 și 31 mai 2025, Abraham și Grigoraș au pătruns în Poșta Mare pe la intrarea laterală dinspre bulevardul Mihai Eminescu. Au dus din clădire până la mașină 16 saci cu bani.

Judecătorii au reținut că participanții stabiliseră dinainte ținta și sarcinile fiecăruia. Pregătiseră autoutilitara și comunicaseră prin stații de emisie-recepție.

În privința pregătirilor, Curtea a consemnat: „Însuși demersul deplasării la București pentru procurarea dispozitivului de bruiaj (...) exclude teza caracterului spontan al activității infracționale”. Dispozitivul era destinat perturbării funcționării sistemului de alarmă.

Felul în care au ajuns în casierie și au ascuns urmele pătrunderii a fost descris în hotărâre: „Autorii au pătruns noaptea într-un sediu al Poștei prin forțarea succesivă a sistemelor de închidere, au traversat mai multe încăperi, au dislocat elemente constructive pentru a ajunge în casierie și au înlăturat ori neutralizat mijloacele de supraveghere. Înlocuirea butucului unei încuietori, astfel încât ușa să pară în continuare asigurată, relevă expertiză în domeniu și preocuparea pentru a nu declanșa suspiciuni în eventualitatea unei verificări”, au reținut judecătorii.

Pe traseul către casierie, cei doi au forțat și ușa încăperii care permitea accesul acolo, dislocându-i fereastra. Au luat aparatul de înregistrare al sistemului video și au schimbat direcția camerelor de supraveghere.

Instanța a apreciat că aceste intervenții arată complexitatea executării furtului calificat cu consecințe deosebit de grave. Încadrarea privește un furt săvârșit în împrejurări agravante, cu un prejudiciu care depășește pragul legal.

## Destinația banilor a contat separat de valoarea lor

Prejudiciul depășea de aproape cinci ori pragul legal de 2 milioane de lei pentru consecințe deosebit de grave. Când au stabilit pedepsele, judecătorii au ținut seama și de plățile pentru care erau destinați banii sustrași.

„Suma nu reprezenta un numerar oarecare, ci bani aflați în circuitul unui serviciu public de interes general, destinați distribuirii pentru plata pensiilor în județ. Lipsa acestui numerar ar fi fost aptă să afecteze plata unor drepturi de care depinde existența materială a unui număr important de beneficiari”, a explicat Curtea.

Hotărârea a evaluat riscul produs prin scoaterea banilor din circuitul de plată, fără să constate o întrerupere efectivă a achitării pensiilor.

## Polițiștii au găsit banii înainte ca Poșta să reclame furtul

După plecarea de la sediu, autoutilitara Fiat Doblo a trecut pe strada Jiul și apoi pe Splaiul Nicolae Titulescu, în direcția bulevardului Dragalina. Când a apărut un echipaj de poliție rutieră, mașina a schimbat brusc direcția către strada Anton Seller.

Ajuns din urmă de polițiști, șoferul a oprit și a fugit. A fost prins, iar verificările au arătat că mașina avea plăcuțe cu numere false. În interior se aflau unelte folosite la spargeri și saci purtând inscripția Poșta Română.

Întreaga sumă a fost recuperată în acea noapte. Descoperirea furtului de către polițiști a precedat sesizarea făcută de instituție.

Avocații au invocat recuperarea integrală pentru a cere sancțiuni mai mici. Curtea a apreciat însă că întâlnirea cu echipajul fusese întâmplătoare față de planul participanților, care nu intenționaseră să înapoieze banii. În evaluarea judecătorilor, această împrejurare nu echivala cu repararea voluntară a prejudiciului și nu justifica decisiv o pedeapsă apropiată de limita minimă.

## Judecătorii au respins mediatizarea drept criteriu de pedeapsă

Procurorii invocaseră și ecoul public al furtului. Curtea a respins acest argument: notorietatea cazului și reacțiile presei nu fac parte dintre criteriile legale pentru stabilirea anilor de închisoare.

„Prevenția generală nu înseamnă satisfacerea unei așteptări publice de severitate, ci aplicarea previzibilă și proporțională a legii penale în raport cu gravitatea concretă a conduitei infracționale. Cuantumul prejudiciului, atacarea unui circuit de plăți destinat pensiilor și mijloacele utilizate justifică sancțiuni severe independent de mediatizarea faptelor”, au explicat magistrații.

Apărarea a adus în discuție și situațiile familiale, inclusiv existența copiilor. Instanța a considerat că aceste împrejurări nu reduc gravitatea unei fapte pregătite dinainte și de asemenea amploare.

## O angajată a Poștei este cercetată într-un dosar separat

După furt, Nelu Balaș, fost director al Poștei din Timișoara, declarase că modul de operare îl făcea să creadă în existența unui ajutor din interiorul instituției.

Ancheta Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nu identificase inițial probe împotriva vreunui angajat. Ulterior, unul dintre autorii furtului a depus un denunț care a indicat o posibilă implicare a unei angajate.

În mai 2026, procurorii au anunțat că angajata era cercetată pentru complicitate la furt calificat. Potrivit [Azi în Timișoara](https://aziintimisoara.ro/), anchetatorii bănuiau că ea ar fi oferit informații despre organizarea sediului, sistemele de supraveghere și alarmare, precum și păstrarea și distribuirea banilor. Tot atunci, a fost pusă sub control judiciar pentru 60 de zile, ceea ce însemna că trebuia să respecte anumite obligații pe durata cercetărilor.

Cercetarea angajatei continuă distinct de cauza celor trei bărbați condamnați definitiv.