# Dominic Fritz a rămas fără mandat la Timișoara. Judecătorii explică rolul datoriei către arhitect > Împrumutul electoral de 25.000 de lei și semnătura pentru un proiect urbanistic au fost analizate de judecători în cazul lui Dominic Fritz. Publicat: 8 octombrie 2026, 13:27 · Actualizat: 8 octombrie 2026, 14:02 · Autor: Teodora Vasilescu · Categorie: [Actuale](https://activtm.ro/actuale/index.html.md) · Pagina web: https://activtm.ro/inalta-curte-explica-de-ce-dominic-fritz-trebuia-sa-se-abtina/ · Publicație: ActivTM ![Dominic Fritz a rămas fără mandat la Timișoara. Judecătorii explică rolul datoriei către arhitect](https://activtm.ro/wp-content/uploads/2026/10/psk-agentie-dominic-fritz-1-1024x576.webp) **[Dominic Fritz](https://activtm.ro/inalta-curte-explica-de-ce-dominic-fritz-trebuia-sa-se-abtina/), fostul primar al Timișoarei, județul Timiș, trebuia să se abțină de la semnarea documentului care permitea continuarea unui proiect urbanistic, au considerat judecătorii în cazul de conflict de interese urmat de încetarea mandatului său. La momentul semnării, avea o datorie către arhitectul implicat în proiect, care putea obține un avantaj financiar din aprobarea acestuia.** Motivarea hotărârii definitive din 18 iunie 2026, relatată de [Antena 3](https://www.antena3.ro/actualitate/justitie/surse-de-ce-si-a-pierdut-dominic-fritz-mandatul-de-primar-al-timisoarei-ce-arata-motivarea-iccj-trebuia-sa-se-abtina-806321.html) pe baza unor surse judiciare, explică atât rolul semnăturii, cât și posibilitatea delegării atribuției fără oprirea procedurii. Cauza privește un conflict de interese administrativ. ## Semnătura permitea trimiterea proiectului în Consiliul Local Potrivit constatărilor Agenției Naționale de Integritate (ANI), [Fritz](https://activtm.ro/piperea-atribuie-pierderea-mandatului-lui-dominic-fritz-conflictului/) primise în campania electorală din 2020 un împrumut de 25.000 de lei de la Răzvan Negrișanu, consilier local USR și arhitect. Firma acestuia, RD Sign SRL, realizase documentația tehnică pentru beneficiarul planului urbanistic zonal (PUZ). Referatul de aprobare a fost semnat la 2 noiembrie 2020. Instanța a reținut că documentul era necesar pentru ca proiectul să ajungă la dezbaterea Consiliului Local. În această etapă conta voința primarului aflat în funcție, nu cea a predecesorului său, fostul primar Nicolae Robu. În apărare, Fritz a susținut că procedura începuse înainte de mandatul său și că participarea sa fusese formală. A arătat în contestație că semnase pentru a asigura continuarea procedurii după schimbarea primarului. „Această afirmație constituie, prin chiar conținutul său, mărturisirea unei manifestări conștiente și neechivoce de voință de a menține și continua procedura de adoptare a actului administrativ”, a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în motivarea hotărârii definitive. Judecătorii au respins astfel explicația unei semnături date din eroare sau în urma unei proceduri automate. ## Lipsa viceprimarilor nu împiedica delegarea atribuției Fritz a invocat faptul că viceprimarii nu fuseseră încă aleși și a susținut că nu avea cui să delege atribuția. Instanța a analizat această apărare prin raportare la celelalte persoane din administrație cărora le putea încredința semnarea. „Absența viceprimarilor aleși nu constituia o imposibilitate insurmontabilă de a se abține: recurentul avea la dispoziție mecanismul legal al delegării către secretarul general al municipiului”, au arătat judecătorii. În interpretarea instanței, legea permitea delegarea și către conducerea unor compartimente din Primărie. Procedura putea continua printr-o altă persoană. Fostul edil a mai invocat că trecuseră numai două zile lucrătoare de la preluarea mandatului și că urmase recomandările funcționarilor din Primărie. „Obligația de abținere în situația de conflict de interese este o obligație legală, imperativă și personală, a cărei cunoaștere și respectare nu depind de vechimea în funcție”, a precizat Înalta Curte. Instanța a raportat această obligație și la responsabilitatea funcției ocupate: „Calitatea de primar al unui municipiu reședință de județ presupune cunoașterea constrângerilor inerente funcției publice și o conștiință accentuată a obligațiilor de integritate ce îi revin”. Împrumutul figura în declarația de avere depusă de Fritz. Judecătorii au arătat că declararea lui putea conta la evaluarea gravității faptei, dar dovedea și că fostul primar știa de existența datoriei când a semnat. ## Instanța a analizat avantajul posibil pentru arhitect Fritz a contestat existența unui câștig concret pentru Negrișanu. Răspunsul instanței a privit condiția necesară pentru constatarea conflictului de interese: „Este suficient ca, pe baza faptelor stabilite, actul să fie apt să procure un avantaj patrimonial persoanei față de care alesul are calitatea de debitor”. În acest caz, judecătorii au considerat că aprobarea PUZ-ului încheia serviciul de proiectare realizat de RD Sign SRL. Finalizarea procedurii putea valorifica economic munca arhitectului și a celorlalți specialiști implicați. Negrișanu însuși s-a abținut de la votul asupra proiectului în ședința Consiliului Local din 27 noiembrie 2020, din cauza propriului conflict de interese. „Dacă însuși creditorul a apreciat că aprobarea PUZ îi afectează imparțialitatea ca urmare a interesului său în cauză, cu atât mai mult acest interes patrimonial era apt să afecteze imparțialitatea debitorului său - recurentul”, au explicat magistrații. O altă apărare a lui Fritz a vizat rambursarea împrumutului electoral prin Autoritatea Electorală Permanentă. El a susținut că, după câștigarea alegerilor, nu mai avea un interes ca Negrișanu să obțină un avantaj. ÎCCJ a reținut însă că, la data semnării referatului, Fritz avea încă statutul juridic de debitor, adică îi datora bani lui Negrișanu. Rambursarea ulterioară nu schimba această relație la momentul faptei. „Împrumutul electoral generează o dependență personală și politică de intensitate superioară unei datorii comerciale obișnuite, creditorul fiind cel care a finanțat campania prin care recurentul a ajuns în funcția publică pe care era chemat să o exercite cu imparțialitate”, se arată în motivare. Potrivit judecătorilor, regulile privind conflictul de interese acoperă și situațiile în care apare suspiciunea că un interes personal poate influența exercitarea funcției publice. Constatarea nu depinde exclusiv de existența unui schimb direct de favoruri sau a unui prejudiciu concret. ## Interdicția privește funcțiile supuse legii integrității Fritz a contestat și severitatea sancțiunii. Înalta Curte a considerat proporțională interdicția de a ocupa, timp de trei ani, funcții sau demnități publice aflate sub incidența legii integrității. Judecătorii au precizat că această consecință este prevăzută de lege și că nu împiedică activitatea în mediul privat. Sunt exceptate și funcțiile publice pentru care nu există obligația depunerii declarațiilor de avere și interese. „Legitimitatea democratică a mandatului nu exonerează alesul de respectarea regimului juridic al conflictului de interese”, a subliniat instanța. ## Încetarea mandatului a urmat modificării legislației Constatarea conflictului de interese și pierderea funcției au intervenit în etape diferite: - În 2024, ANI a stabilit existența conflictului de interese, prin raportul contestat ulterior de Fritz. - În februarie 2026, fostul primar a pierdut procesul la Curtea de Apel Timișoara. Hotărârea definitivă pronunțată ulterior de ÎCCJ a menținut constatarea, fără să ducă atunci direct la pierderea mandatului. - După modificarea legislației în domeniul integrității și promulgarea noii legi la sfârșitul lunii august, mandatul a încetat la finalul lunii septembrie. De la 1 octombrie, viceprimarul Ruben Lațcău exercită atribuțiile de primar al Timișoarei, până la alegerea unui nou edil.