# Fibiș și Mașloc vor o singură administrație, cu aprobarea locuitorilor prin referendum

> Primarii estimează economii de aproximativ trei milioane de lei anual. Una dintre primării ar rămâne cu doi sau trei angajați din cei 15.

Publicat: 20 octombrie 2026, 10:20 · Actualizat: 20 octombrie 2026, 10:20 · Autor: Mihai Ciobanu · Categorie: [Actuale](https://activtm.ro/actuale/index.html.md) · Pagina web: https://activtm.ro/fibis-si-masloc-vor-o-singura-administratie-cu-aprobarea-locuitorilor/ · Publicație: ActivTM

![Sediul primăriei comunei Fibiș](https://activtm.ro/wp-content/uploads/2026/10/comasarea-fibis-si-masloc-1024x683.webp)

**Comunele [Fibiș și Mașloc](https://activtm.ro/fibis-si-masloc-fac-pasi-spre-unire-cu-economii-estimate-la-3-milioane/), din județul Timiș, intenționează să formeze o singură administrație. Primarii estimează că unirea ar aduce economii de aproximativ trei milioane de lei pe an, însă fuziunea este condiționată de aprobarea locuitorilor prin referendum.**

Între cele două comune sunt patru kilometri. Ele se află printre primele localități care au anunțat un asemenea demers, potrivit [Știri pe surse](https://www.stiripesurse.ro/primele-doua-localitati-din-romania-care-vor-sa-se-uneasca-noul-guvern-va-schimba-harta-tarii_3929752).

Discuțiile au pornit în primăvară, după anunțul Consiliului Județean Timiș privind un posibil sprijin de până la 20 de milioane de lei pentru administrațiile care acceptă comasarea, conform Observator, citat de Știri pe surse.

## Unirea ar reduce personalul și ar înlocui cele două conduceri

În scenariul prezentat de autoritățile locale, una dintre primării ar fi desființată. Din personalul acesteia, care numără 15 salariați, ar rămâne doi sau trei angajați.

Primarul comunei mai mici și-ar pierde mandatul. Administrația rezultată din unire ar fi condusă de un singur primar, alături de un viceprimar și de un consiliu local comun.

Gheorghe Dorel Carcea, primarul comunei Fibiș, și-a exprimat poziția asupra proiectului: „O idee bună în contextul de astăzi, ca nu mai avem putere economică pentru localitatea noastră”.

Ionel Lupu, primarul comunei Mașloc, a explicat de ce susține demersul: „Știu ca ăsta e viitorul, altfel accesezi un proiect cu 5.000 de locuitori sau unul cu 1.500. Pentru a funcționa normal și a nu sta la ușa cuiva să cerșești bani pentru supraviețuire, eu zic că este foarte benefic”.

Reacțiile locuitorilor sunt împărțite. O parte speră la avantaje economice și la îmbunătățirea condițiilor de trai, în timp ce alții se tem inclusiv de reducerea locurilor de muncă din administrație.

## Banii economisiți ar putea finanța drumuri, iluminat sau școala

Primarii propun ca o parte din cheltuielile actuale de funcționare să fie redirecționată spre dezvoltarea comunelor. Pentru suma estimată, autoritățile dau trei exemple de utilizare:

- asfaltarea unui drum pe o lungime de trei kilometri;
- modernizarea câtorva sute de corpuri din sistemul de iluminat public;
- lucrări de reabilitare la școală.

Acestea sunt posibilități de investiții, iar economia anuală reprezintă calculul anticipat al primarilor, nu bani deja economisiți. Autoritățile locale urmăresc și accesul mai ușor la finanțări europene.

## Programul propune atât servicii comune, cât și fuziuni voluntare

Programul Executivului propus de Luca Niculescu acordă prioritate la finanțare pentru comasarea voluntară a 429 de localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Printre acestea este și orașul Băile Tușnad, din județul Harghita.

Playtech.ro descrie diferit pragul, folosind limita de cel mult 1.500 de locuitori, și precizează că stimulentele propuse de Consiliul Județean Timiș sunt între 10 și 20 de milioane de lei, destinate investițiilor. Cele două formulări ale pragului diferă în cazul localităților cu exact 1.500 de locuitori.

Programul include consorții administrative, adică asocieri în care localitățile rămân separate, dar împart anumite servicii. Urbanismul, contabilitatea, achizițiile, serviciile informatice, resursele umane și activitatea de atragere a fondurilor europene ar putea fi organizate în comun.

Fuziunea presupune, în schimb, formarea unei singure unități administrativ-teritoriale, adică a unei singure comune în cazul Fibiș și Mașloc, prin procedurile legale. Programul promite bonusuri pentru investiții și păstrarea unor puncte locale pentru accesul populației la servicii publice.

Reorganizarea presupune cheltuieli inițiale, astfel că economiile nu apar automat sau imediat. Obiectivul este reducerea ponderii banilor cheltuiți pentru administrație și folosirea mai multor resurse pentru drumuri, apă, canalizare, școli, servicii sociale și proiecte europene.

Este propus și un Indice de Sustenabilitate Administrativă, un instrument de evaluare a capacității localităților de a funcționa. Acesta ar lua în calcul:

- numărul locuitorilor;
- veniturile proprii raportate la un locuitor;
- cheltuielile de administrare;
- gradul de încasare a taxelor;
- capacitatea administrației de a asigura servicii.

Marcel-Alexandru Stoica, propus ministru al Dezvoltării în Guvernul Niculescu, a prezentat stimulentele avute în vedere: „În mod democratic, cetățenii vor alege această decizie, această comasare. Aici putem vorbi despre facilități fiscale, de scutiri de taxe și impozite și un program de investiții care să poată creeze servicii de calitate pentru aceste localități”.

## În Bărbătești, distanțele și organizarea școlii provoacă îngrijorări

Comuna Bărbătești, din județul Gorj, are aproximativ 1.420 de locuitori și intră în categoria vizată de program. Acolo, o parte dintre localnici se tem că unirea cu alte localități ar însemna deplasări mai lungi până la serviciile publice. Îngrijorarea îi privește în special pe vârstnicii fără mijloace de transport.

Daniel Troacă, directorul Școlii Gimnaziale „Ion Popescu” din comună, se opune comasării. El avertizează că reorganizarea ar putea produce clase cu 30 de elevi sau chiar mai mulți, cu efecte asupra eficienței învățământului.

Adrian Mangru, primarul comunei Bărbătești, și-a exprimat la rândul său opoziția: „Nu ar fi oportun să ne comaseze cu alte localități, având în vedere că avem o cultură diferită față de localitățile sunt de jurul împrejurul nostru. Dacă o să fim obligați o să găsim soluția să putem duce proiectele pe care noi le-am început”.

## Reforma mai amplă este discutată pentru 2032

Separat de unirile voluntare, PNL și USR au inițiat demersuri parlamentare pentru pregătirea unei reorganizări mai ample. Organizarea administrativ-teritorială actuală datează din 1968.

Birourile Permanente Reunite au acceptat ca grupurile parlamentare să formuleze propuneri pentru constituirea unei comisii speciale. Aceasta se află în etapa pregătitoare, iar cele două formațiuni urmăresc elaborarea legislației care ar permite aplicarea reformei începând din 2032.